Autoritatea pentru Cercetare avertizează România deține doar 1% din capacitatea de stocare a energiei din Europa

România deține în prezent doar aproximativ 1% din capacitatea totală de stocare a energiei din Europa, un nivel situat mult sub potențialul și necesitățile țării, atrage atenția Autoritatea Națională pentru Cercetare. Instituția susține că principala provocare a sistemelor energetice ale viitorului nu va fi producerea electricității, ci păstrarea acesteia până în momentul în care este necesară.

„Energia nu este cea mai mare provocare a viitorului. Stocarea ei este”, transmite Autoritatea Națională pentru Cercetare.

Echilibrul fragil al sistemului energetic

Sistemul energetic funcționează pe baza unui echilibru permanent între producție și consum. În fiecare secundă, cantitatea de energie introdusă în rețea trebuie să fie aproape egală cu cea utilizată. Orice perturbare poate provoca dezechilibre și poate afecta stabilitatea rețelei electrice.

Această provocare devine tot mai complexă odată cu dezvoltarea capacităților eoliene și fotovoltaice. Producția acestora depinde de condițiile meteorologice, în timp ce cererea de electricitate variază după un program propriu.

„De fiecare dată când aprindem lumina, presupunem că energia electrică există deja în rețea. În realitate, sistemul energetic funcționează pe un echilibru extrem de delicat”, explică instituția.

Din acest motiv, una dintre întrebările esențiale ale ingineriei moderne este cum poate fi păstrată energia produsă în exces pentru a fi folosită atunci când cererea crește.

De la hidrocentrale și baterii la aer comprimat

Soluțiile de stocare sunt diverse și sunt utilizate de mai multe decenii. Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj asigură în continuare cea mai mare capacitate de stocare a energiei la nivel mondial.

Bateriile litiu-ion au devenit principala soluție pentru stocarea pe durate scurte și medii, iar dezvoltarea lor a însoțit extinderea accelerată a producției de energie din surse regenerabile.


O altă tehnologie folosește aerul comprimat, prin sisteme cunoscute sub denumirea de Compressed Air Energy Storage – CAES. Principiul este exploatat comercial din 1978, când prima centrală de acest tip a fost pusă în funcțiune la Huntorf, în Germania.

Cercetările actuale urmăresc creșterea eficienței acestor sisteme prin stocarea căldurii generate în timpul comprimării, utilizarea ciclurilor izotermice, a aerului lichefiat sau a dioxidului de carbon în stare supercritică.

Soluții modulare amplasate lângă parcurile regenerabile

Specialiștii încearcă să îmbunătățească randamentul tehnologiilor de stocare, să reducă prețurile și să extindă posibilitățile de amplasare a instalațiilor.


Pe lângă marile capacități industriale, sunt analizate și sisteme modulare, distribuite, care pot fi construite în apropierea surselor de producție. Acestea ar permite stocarea locală a surplusului de electricitate și ar reduce presiunea exercitată asupra rețelelor.

„Cercetarea în domeniul stocării energiei urmărește creșterea randamentului, reducerea costurilor, extinderea posibilităților de amplasare și dezvoltarea unor soluții adaptate fiecărui sistem energetic”, arată Autoritatea pentru Cercetare.

Proiect românesc pentru stocarea energiei în aer comprimat

În această direcție este dezvoltat și proiectul ProCAES al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI. Obiectivul nu este redefinirea principiului de stocare în aer comprimat, ci dezvoltarea unor componente și soluții inginerești care să poată fi integrate în asemenea sisteme și adaptate condițiilor din România.

Proiectul prevede realizarea unor compresoare și detentoare performante, precum și evaluarea unei instalații modulare de stocare supraterană. Aceasta ar putea fi amplasată în apropierea parcurilor fotovoltaice și eoliene.

Potrivit instituției, proiectul poate contribui și la dezvoltarea competențelor naționale în domeniul echipamentelor energetice, precum și la transferul tehnologiilor rezultate din cercetare către industrie.

România, mult sub potențialul de stocare

România găzduiește în prezent numai aproximativ 1% din capacitatea totală de stocare a energiei existentă la nivel european.

„Avem mult de lucru în acest domeniu, atât prin cercetare, cât și prin investiții, dezvoltare industrială și politici publice coerente”, avertizează Autoritatea Națională pentru Cercetare.

Instituția subliniază că progresul tehnologic nu apare întotdeauna în urma unei singure descoperiri revoluționare. De cele mai multe ori, acesta este rezultatul îmbunătățirii treptate a soluțiilor existente, al adaptării lor la contexte noi și al acumulării de expertiză.

„Progresul rezultă din îmbunătățirea continuă a unor soluții existente, din adaptarea lor la noi contexte și din acumularea unei expertize care permite fiecărei generații să construiască pe ceea ce generațiile anterioare au realizat”, conchide instituția.

Citește și:
Președintele Nicușor Dan a promulgat legea privind digitalizarea și eficientizarea sistemului național de cercetare-dezvoltare și inovare