Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:06 21 09 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Afectată grav de proiectul de restaurare Capidava, cetatea încremenită între două guverne, pe traseul Ministerul Culturii - Consiliul Judeţean Constanţa

ro

16 May, 2017 00:00 4087 Marime text
Blestemul cetăţii, grav afectate de lucrările de restaurare ale „felcerilor“ de piatră de la Mara Construct, pare să nu se ridice prea curând.
În octombrie 2016, Comisia Naţională LIMES din cadrul Ministerului Culturii denunţa modul în care s-a făcut lucrarea, susţinând: „Calitatea lucrărilor este în mai multe locuri cel puţin discutabilă“, completând că acestea „fac ca cetatea să nu mai corespundă criteriilor de autenticitate şi integritate definite de UNESCO pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial“.
 
Rând pe rând, miniştri ai Culturii din ultimele două cabinete de la Palatul Victoria au pasat acest cartof fierbinte până i s-a pierdut urma.
De la Corina Şuteu, care a creat un scandal monstru făcând publice concluziile Comisiei Naţionale LIMES care vizau situaţia de la Capidava, însă nimic concret în calitate de ministru, şi până la Ionuţ Vulpescu, actualul şef al Culturii, care, în afara unor critici aduse lui Cioloş pe principiul „greaua moştenire“, nu a binevoit să trimită la Constanţa raportul arheologilor care şi-au dat acordul pentru continuarea lucrărilor.
 
Din luna noiembrie 2016, „dosarul“ Capidava a rămas încremenit. Pe 8 noiembrie, Comisia interministerială desemnată de Comisia Naţională de Arheologie (CNA) şi Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI) din cadrul Ministerului Culturii, împreună cu proiectanţii lucrărilor de restaurare, arhitecţi, arheologi şi reprezentanţii Consiliului Judeţean, dădeau cărţile pe faţă chiar în cetatea de pe malul Dunării. Atunci s-a făcut evaluarea la faţa locului pentru ca, ulterior, să fie luată o decizie privind continuarea lucrărilor şi remedierea deficienţelor.
 
În teritoriu a fost şi Ovidiu Ţentea, preşedintele Comisiei pentru Arheologie din subordinea Ministerului Culturii. Acesta din urmă s-a angajat la acel moment - şi la solicitarea Consiliului Judeţean - ca, împreună cu colegii săi arheologi, să elaboreze un raport pe care îl va înainta Ministerului Culturii şi care urma să stabilească dacă lucrările de la Capidava pot continua sau este necesar ca înaintea reluării proiectului să fie remediate problemele de ordin tehnic. 

Ovidiu Ţentea: „Noi am finalizat raportul de Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie!“ 

Ţentea şi echipa de specialişti şi-au făcut treaba, iar pe 6 decembrie finalizau raportul, care ajungea la ministrul Culturii. Pentru că urmau alegerile parlamentare, cel mai probabil, nimănui din minister nu-i ardea de soarta Capidavei. Între timp, ministerul a vrut ca raportul să primească avizul Comisiei de Arheologie şi al celei a Monumentelor, înainte de a-l expedia beneficiarului, Consiliul Judeţean Constanţa. Această procedură s-a încheiat undeva în jurul datei de 25 ianuarie. Suntem în 16 mai, iar responsabilul de proiect din cadrul CJC, Claudiu Palaz, susţine că „nu a văzut raportul“!
 
Ovidiu Ţentea, preşedintele Comisiei pentru Arheologie din subordinea Ministerului Culturii, ne-a declarat că, cel mai probabil, raportul se află tot la minister, dar nu are nici el o explicaţie pentru întârzierea nefirească cu care este tratat subiectul Capidava. În schimb, a acceptat să ne vorbească în cadrul unui interviu despre cele 16 puncte prin care se fac recomandări în vederea reluării lucrărilor de restaurare. Până la publicarea interviului, într-una dintre ediţiile viitoare, Ţenţea susţine că, împreună cu echipa de specialişti, a indicat „corecţii semnificative, iar zidul portului de acostament trebuie demolat“.
 
Chiar dacă nu avem raportul în faţă, din declaraţiile lui Ovidiu Ţentea este limpede că intervenţia asupra Cetăţii Capidava s-a făcut peste argumentul ştiinţific, fapt care a condus la uciderea autenticităţii şi integrităţii monumentului. 

CJC vorbeşte pe două voci: „Reluăm procedura de licitaţie“ sau „Nu am văzut proiectul“ 

Însă, peste toate acestea, decizia în privinţa reluării lucrărilor de la Capidava rămâne una politică. În acest moment, este clar că termenul de finalizare a lucrărilor avansat anul trecut nu mai poate fi respectat. Se împiedică CJ condus de PSD de un ministru din Cabinetul PSD, care ţine un raport într-un sertar. „Noi l-am cerut săptămânal, dar nu l-am primit“, spune vicepreşedintele CJC Claudiu Palaz.
 
Deşi nu există nicio dovadă palpabilă că a văzut sau a citit raportul, preşedintele Consiliului Judeţean, Horia Ţuţuianu, ne-a declarat că a demarat procedura în vederea organizării unei licitaţii pentru executarea restului de lucrări din cadrul proiectului „Restaurare, consolidare, protecţie, conservare şi punere în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava“.
 
„Lucrăm la caietul de sarcini şi pregătim procedura de achiziţie. Licitaţia va pleca de la 4 milioane de euro“, a precizat Ţuţuianu. Nici Palaz nu neagă acest lucru, însă susţine că „acest caiet de sarcini se realizează cu o clauză suspensivă, respectiv în lipsa raportului specialiştilor din comisia de pe lângă Ministerul Culturii“. Cu alte cuvinte, dacă se va da drumul licitaţiei şi aceasta va fi adjudecată, iar între timp, ajunge la Consiliul Judeţean şi raportul, care ar fi unul nefavorabil, licitaţia este aruncată în aer!
 
Şi totuşi, de ce PSD Constanţa nu rezolvă o problemă relativ simplă, având un guvern şi un ministru PSD la Palatul Victoria? De ce nu „se leagă de scaune“ Ţuţuianu şi Palaz în sala de aşteptare de lângă biroul ministrului Vulpescu, până nu primesc un răspuns ferm în ceea ce priveşte situaţia Cetăţii Capidava? Singurul lucru concret pe care CJC l-a făcut pentru Capidava, până acum, este faptul că s-a constituit parte civilă în dosarele Mara Construct.
 
Vă reamintim că, iniţial, proiectul a avut ca termen de finalizare data de 31 decembrie 2015 (demarat în august 2013), dar, din cauza unor disfuncţionalităţi semnificative de ordin administrativ, care fac subiectul unor anchete DNA în curs de derulare, a fost declarat nefuncţional, urmând ca restul de lucrări neexecutate să se efectueze până la data-limită de 31 decembrie 2017, din fonduri proprii ale Consiliului Judeţean Constanţa.
 
Din păcate, până la noi ordine, vom continua să citim doar nenorociri despre Capidava sau, în cel mai bun caz, declaraţiile unor istorici, de felul: „Capidava este un castru roman, ridicat pe ruinele unei cetăţi dacice, care a devenit mai apoi o cetate bizantină, însoţită de una dintre cele mai mari necropole descoperite la noi. Aici se spune că a trăit ultimul rege dac liber, Daphix, care şi-a pierdut cetatea şi teritoriul în faţa romanilor. Când Capidava a renăscut pentru a deveni unul dintre cel mai bine şi mai atent restaurate edificii din epoca romană, aici a fost descoperit un obiect deosebit, unic prin vechimea şi importanţa lui: un ulcior pe care este inscripţionat cel mai vechi nume românesc, Petre“.
 
Citeşte şi:
 
„Capidava rediviva“, proiectul de reabilitare a cetăţii Dobrogei va continua, iar elementele de „butaforie” vor fi demolate!
 
Interviu cu Ovidiu Ţentea, preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie „Capidava face parte dintr-o serie de restaurări din România în care alocarea unor sume considerabile a adus mai degrabă un deserviciu monumentului!”
 
Mara Construct a făcut ţăndări şi situl arheologic În pericol. Cetatea Capidava ratează lista UNESCO?!

Ti-a placut articolul?

Comentarii