A fost aprobat Planul de Menținere a Calității Aerului în Județul Constanța pentru perioada 2024–2028 (DOCUMENT)

• Documentul stabilește măsurile prin care județul își propune să mențină nivelurile de poluare sub valorile-limită admise de lege

 
La finalul lunii octombrie Direcția Județeană de Mediu Constanța a anunțat aprobarea Planului de Menținere a Calității Aerului în Județul Constanța pentru perioada 2024–2028, după ce CJ Constanța a adoptat Hotărârea C.J. nr. 234 din 30 septembrie 2025, cu unanimitate de voturi.
 
Planul a fost elaborat pe baza studiului realizat de Enviro Ecosmart SRL, companie atestată pentru studii de mediu, și reprezintă rezultatul colaborării dintre Consiliul Județean, Agenția pentru Protecția Mediului Constanța, Direcția Județeană de Mediu, Inspectoratul de Stat în Construcții, Direcția de Sănătate Publică și autoritățile locale din județ.
 
Cadrul legal și scopul planului
 
Planul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Hotărârii Guvernului nr. 257/2015 privind metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului și a Ordinului Ministerului Mediului nr. 1121/2024, care a stabilit încadrarea județului Constanța în regimul de gestionare II – zonă unde nivelurile de poluare se mențin sub valorile-limită, dar necesită monitorizare continuă.
 
Conform datelor din studiu, județul Constanța se caracterizează printr-un nivel general bun al calității aerului, însă anumite surse,  precum traficul rutier intens, activitatea industrială, portuară și energetică, pot genera creșteri locale ale concentrațiilor de oxizi de azot (NO₂), particule în suspensie (PM₁₀, PM₂.₅) și benzen.
 
Analiza situației actuale a calității aerului
 
Studiul care stă la baza planului s-a bazat pe datele de monitorizare din perioada 2018–2023 și pe inventarul local de emisii pentru anul 2022.
 

Evaluarea a vizat principalii poluanți atmosferici:

• Dioxid de azot (NO₂) și oxizi de azot (NOx)
• Particule în suspensie PM₁₀ și PM₂.₅
• Dioxid de sulf (SO₂)
• Monoxid de carbon (CO)
• Benzen (C₆H₆)
• Plumb (Pb) și metale grele precum arsen (As), cadmiu (Cd), nichel (Ni)

 
Rețeaua de monitorizare a calității aerului în județul Constanța cuprinde stații automate amplasate în municipiul Constanța, Mangalia, Medgidia, Hârșova și Cernavodă, operate de Agenția pentru Protecția Mediului Constanța.
 
Datele obținute arată că, în perioada analizată, valorile medii anuale ale poluanților s-au situat sub limitele impuse de Legea 104/2011 și Directivele europene 2008/50/CE și 2004/107/CE, cu excepția unor depășiri punctuale cauzate de intensificarea traficului rutier și de arderi necontrolate.
 
Principalele surse de poluare identificate
 
Inventarul local de emisii din 2022 a clasificat sursele de poluare în trei mari categorii:

1. Surse staționare – reprezentate de instalații industriale, centrale termice, unități energetice și alte activități de ardere de combustibili fosili.
2. Surse de suprafață (nedirijate) – generate de încălzirea rezidențială, activități agricole și șantiere de construcții.
3. Surse mobile – provenite din transportul rutier, feroviar, naval și aerian, inclusiv traficul de tranzit din zona portuară Constanța și de pe Autostrada A2.

 
Analiza arată că transportul rutier are cea mai mare contribuție la emisiile de oxizi de azot și particule în suspensie, în timp ce industrie și producția de energie sunt responsabile pentru cea mai mare parte a emisiilor de dioxid de sulf.

 
Modelarea și prognoza pentru anul 2028
 
Pentru estimarea evoluției calității aerului, a fost utilizat modelul matematic ADMS-Urban, dezvoltat de Cambridge Environmental Research Consultants (CERC), care simulează dispersia poluanților în atmosferă în funcție de surse, condiții meteo și topografie.
 
Rezultatele modelării arată că, prin aplicarea măsurilor propuse, nivelurile de poluare vor continua să scadă până în anul 2028, menținându-se sub valorile-limită europene pentru toți poluanții analizați.
 
Măsuri prevăzute în Planul de Menținere a Calității Aerului
 
Documentul prevede o serie de măsuri concrete, cu termene, responsabili și surse de finanțare (inclusiv fonduri europene – PNRR, POIM, AFM, bugete locale). Printre acestea se numără:

• Modernizarea și extinderea spațiilor verzi urbane în municipiile și orașele din județ;
• Implementarea programelor de mobilitate urbană durabilă, inclusiv piste pentru biciclete, zone pietonale și transport public nepoluant;
• Înlocuirea sistemelor vechi de încălzire cu surse eficiente energetic și mai puțin poluante (gaz, pompe de căldură, panouri solare);
• Creșterea numărului de stații de monitorizare a calității aerului și modernizarea celor existente;
• Campanii de informare publică privind reducerea arderilor necontrolate și a utilizării deșeurilor drept combustibil;
• Controlul periodic al instalațiilor industriale și verificarea respectării autorizațiilor de mediu;
• Amenajarea perdelelor forestiere și lucrări de reabilitare a zonelor verzi afectate.

 
Planul include și un calendar de aplicare 2024–2028, care detaliază termenele, costurile estimate și instituțiile responsabile pentru fiecare măsură.
 
Rezultate și așteptări
 
Implementarea Planului va contribui la:

• Menținerea nivelurilor de poluanți sub limitele legale;
• Reducerea efectelor asupra sănătății populației (boli respiratorii, cardiovasculare);
• Creșterea suprafețelor verzi și îmbunătățirea confortului urban;
• Consolidarea imaginii județului Constanța ca regiune turistică și economică durabilă.

 
Planul prevede, de asemenea, revizuirea periodică a datelor de monitorizare, astfel încât autoritățile să poată adapta măsurile în funcție de evoluția situației reale.
 
Citește și
Stațiunea Mamaia merge la Londra! Poveștile litoralului românesc ajung pe Tamisa