Doliu în sportul românesc A murit un fost campion al Europei la rugby. A făcut parte din "echipa de aur" a Griviţei Roşii
Doliu în sportul românesc: A murit un fost campion al Europei la rugby. A făcut parte din "echipa de aur" a
24 Oct, 2026 16:16
ZIUA de Constanta
211
Marime text
211
Marime text

Unul dintre marii jucători ai României, flankerul de aur al unei generaţii excepţionale, care a alcătuit împreună cu Viorel Morariu şi Radu Demian, una dintre cele mai valoroase linii a treia din rugby-ul autohton, Mircea Rusu a încetat din viaţă noaptea trecută, la Cluj-Napoca, la vârsta de 93 de ani.
Mesajul Federației de Rugby Cine a fost Mircea Rusu Mircea Rusu s-a născut la 30 iulie 1933 la Blaj şi a urmat cursurile Liceului "Sfântul Vasile cel Mare" din localitate, iar după desfiinţarea acestuia şi-a continuat studiile la Liceul "Horea, Cloşca şi Crişan" din Alba Iulia.
În timpul liceului, acesta a practicat alergări, săritura în lungime, aruncarea greutăţii, a suliţei şi a discului, jucând şi baschet şi volei. Primul contact cu rugby-ul a venit în 1953, pe când era student la Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului de Căi Ferate din Bucureşti şi a asistat pentru prima oară la un meci de rugby la România - Italia 14-16 (24 mai 1953), disputat pe stadionul Dinamo în prezenţa a 20.000 de spectatori, potrivit stiripesurse.ro.

Un an mai târziu, s-a îndreptat spre sportul cu balonul oval mai mult din necesitate: rămas fără cămin şi masă la cantină, tatăl său fiind deţinut politic, Mircea Rusu a aflat că membrii echipei de rugby a Institutului de Căi Ferate (din Divizia B) primesc masa la cantină gratuit, drept care s-a alăturat formaţiei Locomotiva I.C.F., antrenată de Constantin "Telu" Diamandi. Aici tânărul jucător s-a remarcat rapid, iar în 1956 a făcut pasul la Griviţa Roşie, unde va rămâne până în 1970, la vârsta de 37 de ani.
A făcut parte din "echipa de aur" a Griviţei Roşii În intervalul 1956 - 1970 obţine, împreună cu "echipa de aur" a Griviţei Roşii opt titluri de campion naţional, iar în 1964 - titlul de campion al Europei, după victoria obţinută în finală împotriva francezilor de la Mont-de-Marsan.
În anii '60, Mircea Rusu a fost component al echipei naţionale care a reuşit o serie de 25 de meciuri internaţionale fără înfrângere. Acesta şi-a făcut debutul pentru România într-un meci cu Republica Democrată Germană, pe 27 octombrie 1959, disputat la Bucureşti, ultimul meci pentru echipa naţională disputându-l la 28 mai 1967 la Lisabona, într-un meci împotriva Portugaliei.
Mircea Rusu a rămas până în 1970 la Griviţa Roşie, fiind şi angajat ca inginer la Uzinele Griviţa. S-a transferat la Cluj din cauza unor probleme familiale În acest an, din cauza unor probleme familiale, a fost nevoit să se transfere la Cluj, unde a devenit director al Grupului Şcolar Material Rulant "16 Februarie", continuând să joace rugby la Agronomia Cluj. În paralel, el a avut o contribuţie uriaşă la dezvoltarea rugby-ului juvenil local, răspunzând de campionatul organizat de Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor (M.T.Tc.) şi înfiinţând împreună cu Alexandru Ştefu, secţia de rugby de la Şcoala Sportivă "Viitorul" Cluj, apoi o secţie de juniori la Clubul Sportiv Şcolar "Locomotiva".
După o vreme, cele două cluburi au fuzionat sub numele de "Locomotiva" Cluj. A contribuit şi la înfiinţarea echipei Uzinelor "16 Februarie", la care a activat ca jucător până în 1979, când, la 46 de ani s-a retras din activitatea competiţională. A rămas, însă, lângă echipă până în 1995, când s-a pensionat.
Maestru Emerit al Sportului Pentru meritele sale deosebite, a primit în 1964 titlul de Maestru Emerit al Sportului, a fost inclus în Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România şi a condus organizaţii importante precum Fundaţia "Prietenii Rugbyului Clujean".
În aprilie 2023, Consiliul Local Cluj a aprobat cu unanimitate de voturi (23) acordarea titlului de Cetăţean de Onoare.
În urmă cu trei ani acesta şi-a lansat cartea "Omul Mircea Rusu"
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


