Primul caz de Chikungunya confirmat în România. Ce este virusul și cum ne putem proteja

România a înregistrat primul caz de infectare cu virusul Chikungunya, o boală virală rară transmisă prin mușcătura de țânțar. Potrivit Digi24, cazul a fost confirmat recent la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, la un bărbat în vârstă de aproximativ 50 de ani.

Chikungunya este o boală virală cauzată de un virus din familia alphavirus, transmis prin intermediul țânțarilor care se infectează după ce înțeapă o persoană bolnavă. Virusul a fost identificat pentru prima dată în Tanzania, în 1952, iar de-a lungul timpului au fost raportate focare în Africa, Asia, America, Europa, precum și pe insule din Oceanul Pacific și Oceanul Indian. În Europa, un focar semnificativ a avut loc în 2007, în regiunea Emilia-Romagna din Italia.

Specialiștii avertizează că există riscul ca virusul să fie răspândit în zone neafectate anterior prin intermediul călătorilor infectați. În prezent, nu există un vaccin sau un tratament antiviral specific pentru Chikungunya, iar măsurile de prevenție sunt esențiale.

Ce este Chikungunya și ce simptome provoacă

Infecția cu virusul Chikungunya se manifestă, de regulă, la 3–7 zile după mușcătura unui țânțar infectat. Printre cele mai frecvente simptome se numără febra, durerile articulare severe, durerile musculare, erupțiile cutanate, oboseala accentuată și durerile de cap. În unele cazuri, pot apărea ganglioni limfatici inflamați.

Deși majoritatea pacienților se recuperează în câteva zile sau săptămâni, unii pot dezvolta dureri articulare cronice care pot persista luni sau chiar ani. Boala provoacă rareori deces, însă riscul de complicații este mai mare în rândul copiilor sub un an, al persoanelor peste 65 de ani și al celor care suferă de afecțiuni cronice, precum diabetul sau hipertensiunea arterială.

Cum se transmite virusul

Chikungunya nu se transmite de la om la om prin contact direct, aer, alimente sau apă. Virusul are nevoie de un vector – țânțarul. Ciclul de transmitere presupune infectarea țânțarului după înțeparea unei persoane bolnave, multiplicarea virusului în organismul insectei și, ulterior, transmiterea către o persoană sănătoasă printr-o nouă înțepătură.

Riscuri și prevenție

În formele severe, infecția poate duce la complicații neurologice și cardiovasculare, precum encefalita, meningoencefalita, mielita transversă, insuficiența cardiacă sau afectarea rinichilor.

În lipsa unui vaccin, prevenția rămâne cea mai eficientă metodă de protecție. Medicii recomandă evitarea înțepăturilor de țânțari, folosirea repelentelor, purtarea de haine cu mâneci lungi și pantaloni lungi, în special în zonele unde virusul este prezent, precum și reducerea expunerii în perioadele cu activitate intensă a țânțarilor.

Autoritățile sanitare monitorizează situația și recomandă populației să se adreseze medicului în cazul apariției simptomelor specifice, mai ales după călătorii în zone cu risc epidemiologic.