Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:00 13 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

USR a depus plângere împotriva hotărârilor Consiliului Local Constanţa care vizează parcul de miniaturi din Tăbăcărie

ro

10 Feb, 2018 09:12 805 Marime text
Uniunea Salvaţi România a depus la sfârşitul acestei săptămâni o acţiune în contencios administrativ de anulare a HCLM Constanţa numerele 334/12.10.2017 și 335/12.10.2017, referitoare la amenajarea obiectivului de investiţii “Joint Romania-Bulgaria Cultural and Historical heritage-Miniature Park” – Parcul de Miniaturi  din Parcul Tăbăcărie.
USR Constanţa s-a opus încă de început adoptarii acestei hotărârii care afectează Parcul Tăbăcărie, prin luari de cuvânt în Consiliul Local, proteste la faţa locului și strângere a aproximativ 2000 de semnături de la constănţenii care se opun proiectului.
Singurul parc al orașului nostru a devenit ţinta unor persoane care văd în spaţiile verzi oportunităţi de a-și desfăsura afacerile, fie ca vorbim de mall-uri, construcţia de imobile sau alte activităţi comerciale.

Anul trecut USR Constanţa făcuse o plângere prealabilă
 
Motivele plângerii prealabile „Cele două hotărâri de Consiliu Local, adoptate în data de 12.10.2017, se referă la efectuarea unui obiectiv de investiţii finanţat din fonduri europene, pentru crearea unui parc de agrement cu expoziţii de miniaturi, în parcul Tăbăcărie. În Raportul Direcţiei programe şi dezvoltare nr. 129513/09.10.2017 se menţionează că necesitatea creării unui astfel de parc reiese din aceea că «municipiul Constanţa nu dispune în acest moment de un parc de agrement important din punct de vedere strategic şi care să contribuie la atragerea de turişti în municipiul Constanţa, acest tip de parc putând fi dezvoltat în parcul Tăbăcărie, care oferă toate condiţiile necesare construirii unui astfel de parc tematic, atât din punctul de vedere al poziţionării lui (fiind accesibil transportului public), cât şi al întinderii».
 
Se apreciază că turiştii interesaţi de obiectivele cultural-istorice vor fi atraşi în Constanţa prin amenajarea unui astfel de parc de machete şi că, în acest fel, municipiul Constanţa se va transforma «într-o destinaţie turistică de calitate, bazată pe patrimoniul natural şi cultural».
 
Deşi titulatura programului INTERREG V-A România - Bulgaria, Axa prioritară 2-0 - Regiune verde, obiectivul specific 2.1. - Îmbunătăţirea utilizării durabile a patrimoniului natural şi a resurselor şi patrimoniului cultural, scopul declarat al proiectului mai sus menţionat uită latura referitoare la protecţia mediului, reţinând doar «îmbunătăţirea utilizării durabile a patrimoniului cultural şi istoric».

Suprafaţa maximă construită va fi de 1.932 mp, respectiv 10% din suprafaţa terenului amenajat. Din punct de vedere «procedural», în vederea adoptării acestor hotărâri, au adoptat rapoarte Comisia de specialitate nr. 5 pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului şi Comisia de specialitate nr. 1 - de studii, prognoze economic-sociale, buget, finanţe şi administrarea domeniului public şi privat al municipiului Constanţa.
 
Nici Comisia nr. 2 - de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură şi nici Comisia nr. 3 - pentru servicii publice, comerţ, turism şi agrement nu au fost solicitate în a-şi prezenta raportul sau avizul, deşi proiectul viza domeniul lor de activitate.
 
Potrivit art. 19 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Local al Municipiului Constanţa, comisiile de specialitate au următoarele atribuţii principale:
a) analizează proiectele de hotărâri ale Consiliului Local;
b) întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri şi asupra problemelor analizate, pe care le prezintă Consiliului Local.
 
Deşi art. 46 din Regulament prevede că nominalizarea comisiilor şi a compartimentelor cărora li se trimit materiale spre analiză se face de către primar, împreună cu secretarul municipiului, această repartizare nu poate fi una arbitrară, ci trebuie să ţină seama de domeniul de activitate al fiecărei comisii. La şedinţa din data de 12.10.2017 a fost încălcat art. 36 din Regulament, având în vedere că nici preşedinţii comisiilor de specialitate nr. 1 sau nr. 5 şi nici şeful compartimentului care a întocmit raportul nu au făcut o prezentare a proiectului. Terenul care face obiectul HCL contestate are destinaţia de spaţiu verde, fiind parte integrantă a parcului Tăbăcăriei.
 
Deşi Constanţa mai dispune de terenuri care să întrunească atributele avute în vedere de iniţiator (suprafaţă şi accesibilitate), a fost preferat parcul Tăbăcărie pentru a intensifica activităţile economice în vecinătatea zonelor amenajate. Îndrăznim să afirmăm că un astfel de deziderat nu aparţine constănţenilor şi că el ar fi trebuit, în orice caz, verificat mai întâi prin organizarea unor dezbateri publice, dacă s-ar fi respectat principiul transparenţei actului decizional.
 
Prin acest proiect se reduce suprafaţa verde a zonei amenajate şi, implicit, a parcului Tăbăcăriei. Chiar dacă proiectul presupune şi reamenajarea unor suprafeţe verzi, prin edificarea unei construcţii cu destinaţia de «casă de bilete», prin reaşezarea aleilor, prin amplasarea unui «iaz» artificial, prin amenajarea a 40 de platforme betonate de câte 9 mp fiecare, se va reduce suprafaţa verde a parcului. Potrivit art. 71 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, «(1) schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. (2) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolut㻓, se arată în motivarea ataşată plângerii prealabile depuse de USR Constanţa împotriva Consiliului Local Municipal.
 
În susţinerea plângerii, reprezentanţii USR reclamă şi încălcarea art. II din OUG 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului: „Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013“.
 
În acest sens, se specifică faptul că datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică ne arată că municipiul Constanţa se află cu mult sub această limită minimă. 
 
Un alt normativ pe care HCLM l-ar încălca, în opinia USR, este Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, republicată, care prevede: „Art. 5 - Pentru protecţia şi conservarea spaţiilor verzi, persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii: h) să nu diminueze suprafeţele spaţiilor verzi“. Iar la art. 18, (1) - „Răspunderea pentru reducerea suprafeţelor spaţiilor verzi revine autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi tuturor persoanelor fizice şi juridice“, respectiv (2) - „Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prevăd în bugetele proprii fonduri pentru îndeplinirea obligaţiilor privind spaţiile verzi“ şi (3) - „Înstrăinarea şi atribuirea terenurilor cu spaţii verzi se efectuează în condiţiile prevăzute de lege, cu păstrarea destinaţiei de spaţiu verde“;
 
(4) - „Schimbarea destinaţiei terenurilor înregistrate în registrul local al spaţiilor verzi se poate face numai pentru lucrări de utilitate publică, stabilite în baza documentaţiilor de urbanism, aprobate conform legislaţiei în vigoare“;
 
(5) - „Este interzisă schimbarea destinaţiei, reducerea suprafeţelor ori strămutarea spaţiilor verzi definite de prezenta lege“;
 
(6) - „Prin excepţie de la prevederile alin. (5), este permisă schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi în vederea realizării unor lucrări de utilitate publică, astfel cum acestea sunt prevăzute de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată, altele decât cele privind construcţiile locuinţelor sociale, obiectivelor sociale de învăţământ, sănătate, protecţie şi asistenţă socială, organizaţiilor neguvernamentale, precum şi administraţiei publice şi autorităţilor judecătoreşti“;
 
(7) - „Prin excepţie de la prevederile alin. (5), se pot amplasa pe un spaţiu verde: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc şi odihnă, construcţii pentru expoziţii şi activităţi culturale, construcţii uşoare cu caracter provizoriu pentru activităţi de comerţ şi alimentaţie publică, grupuri sanitare, spaţii pentru întreţinere, dar numai în baza unei documentaţii de urbanism pentru întreaga suprafaţă a spaţiului verde şi cu obligaţia ca suprafaţa cumulată a acestor obiective să nu depăşească 10% din suprafaţa totală a spaţiului verde“;
 
(8) - „Prin excepţie de la prevederile alin. (5), pepinierele care nu sunt proprietate publică, serele şi terenurile amenajate ca grădini zoologice îşi pot schimba destinaţia, cu condiţia transformării acestora în alte tipuri de spaţii verzi“;
 
(9) - „Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu“.
 
Articolele sus menţionate sunt încălcate în mod flagrant, susţin iniţiatorii plângerii, deoarece:
pe de o parte, se diminuează suprafaţa verde a parcului, demers interzis în mod expres de lege, iar pe de altă parte, se încalcă obligaţia de adoptare a unei documentaţii de urbanism care să studieze întreaga suprafaţă a parcului Tăbăcărie, să integreze noile amenajări în ansamblul amenajărilor acestui parc şi să verifice că nu este depăşită limita maximă de 10% de suprafaţă construită raportată la întreaga suprafaţă a parcului Tăbăcărie.
 
„Promovarea unei astfel de documentaţii de urbanism ar fi generat de la sine o dezbatere publică (obligatorie pentru această categorie de documente), care ar fi dat administraţiei locale un indiciu asupra oportunităţii promovării acestui proiect. În mod practic, acest proiect, chiar dacă poate fi analizat ca un plus din punct de vedere financiar, nu garantează atragerea de turişti. În realitate, turiştii sunt atraşi de obiectivele propriu-zise, spre exemplu de Cazino, şi mai puţin de machetele acestor obiective“, se mai arată în plângerea prealabilă.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii