Vestigii talharite

Vanatorii de comori ataca nestingheriti

Cetatea romano-bizantina Noviodunum este supusa unui sistematic jaf organizat de liderii unei vaste retele de vanatori de comori din Romania * Acestia actioneaza mai ales in afara campaniei de sapaturi arheologice, care dureaza trei luni pe an, vara, dar nu s-au sfiit sa apara in zona nici in prezenta arheologilor * Capul retelei de la Noviodunum este un anume Bogdan Costin, nascut in Babadag, care se pare ca are legaturi cu marele traficant Bogdan Stambuliu, despre care noi am mai scris

Ruinele vechii cetati romano-bizantine Noviodunum domina Dunarea de pe un promontoriu acoperit de iarba, la mai putin de un kilometru de Isaccea. Desi fosta asezare este de o importanta deosebita (spre exemplu aici a fost descoperit cel mai mare turn de aparare din estul Europei) si poate fi considerat un adevarat munte de aur in ceea ce priveste bogatia descoperirilor arheologice, locul nu este deloc valorificat turistic. Ca si in alte situatii, cauza principala este lipsa banilor. In plus, in zona opereaza o adevarata retea de traficanti de obiecte de patrimoniu. Acestia actioneaza mai ales in afara campaniei de sapaturi arheologice (care dureaza trei luni pe an, vara), dar nu s-au sfiit sa apara in zona nici in prezenta arheologilor. Capul retelei este un anume Bogdan Costin, nascut in Babadag, care se pare ca are legaturi cu marele traficant Bogdan Stambuliu, despre care noi am mai scris.Cetatea Noviodunum dateaza din epoca romana (sec. II-VIII). Fortificatia a fost construita in sec. I-II p.Chr. cand Noviodunum devine principalul sediu al flotei dunarene si, impreuna cu asezarea civila, cel mai important centru al comertului de tranzit de la Dunarea de Jos. La sfarsitul sec. II p.Chr. asezarea este ridicata la rang de municipium romanum. In sec. IV este construita fortificatia tarzie ale carei ziduri sunt vizibile si astazi in zona ce a fost parasita in urma marilor migratii slavo-bulgare din sec. VII p.Chr., fiind reorganizata abia la sfarsitul sec. X, inceputul sec. XI impreuna cu asezareainvecinata. A devenit unul dintre cele mai infloritoare centremedievale de la gurile Dunarii si foarte probabil resedinta feudala a lui Satza (Sacea). Locuirea din cetate va continua pana in sec. XV. Asezarea civila epoca romano-bizantina (sec. I-VII) poseda un sistem defensiv alcatuit din trei randuri de valuri de pamant cu santuri exterioare. Cercetarea asezarii civile din epoca medio-bizantina a fost initiata in 1990 si continuata prin doua sectiuni magistrale in perioada 1995-1997 si in 2003. Investigatiile arheologice au relevat existenta unei asezari deosebit de infloritoare in secolul al XI-lea, marcata de distrugerile populatiilor migratoare: pecenegi, uzi si cumani. In urma atacului cumanilor din 1095, locuirea extra-muros inceteaza, zona fiind ocupata de o necropola plana de inhumatie, unde s-au practicat inmormantari in secolul al XII-lea si inceputul secolului al XIII-lea. Locuirea in zona extra muros este reluata in prima jumatate a secolului al XIII-lea, insa, nu pentru mult timp, dupa cum o sugereaza complexele investigate si materialul arheologic. Din anul 1997, cercetarile arheologice s-au concentrat asupra incintei sudice si a zonei intra muros. Descoperirile arheologice prilejuite de aceste cercetari au evidentiat o depunere consistenta din secolele X-XV (depasind pe alocuri 2-3 m grosime), iar locuirea din epoca romana a fost surprinsa doar in cateva puncte. In cetate si in asezarea civila au fost descoperite mii de monede, un numar mare de sigilii bizantine, obiecte de podoaba si de cult, arme, unelte, ceramica locala sau de import ce impresioneaza prin numarul, calitatea si varietatea formelor. De asemenea, la aceste marturii adaugam numarul mare de monede, sigilii si obiecte, ce provin din descoperiri fortuite din zona cetatii Noviodunum si de pe teritoriul orasului Isaccea. Descoperirile arheologice de la Noviodunum contureaza imaginea unei asezari urbane fortificate, a carei insemnatate se detaseaza net, din toate punctele de vedere, printre celelalte centre dobrogene din secolele X-XV. Bogatia si varietatea materialelor arheologice descoperite la Noviodunum-Isaccea au permis unor cercetatori sa localizeze aici importantul oras medieval Vicina.Dupa plecarea arheologilor de pe santier, la sfarsitul verii, paznicul angajat de Muzeul de Istorie din Tulcea, un localnic din Isaccea, trebuie sa acopere 40 de hectare. In conditiile in care numai in anul 2003 au fost descoperite 500 de monede (pe toate siturile arheologice din Moldova e nevoie de vreo 50 de ani de sapaturi pentru a se ajunge la un numar similar), cetatea Noviodunum este un adevarat magnet pentru "braconierii trecutului". De la localnicii care aduna monede pe care le vand curiosilor si pana la retele foarte bine organizate. Specialistul IPJ Tulcea in materie, Catalin Coman, a fost destul de rezervat in declaratii, pe acest subiect: "Noi avem, desigur, cateva persoane banuite, dar daca ati publica numele lor ne-ati da noua peste cap toata munca. Eu stiu ca exista unele probleme dar, pentru a sanctiona pe cineva trebuie sa il prinzi in flagrant. Noi am prins anul trecut 12 persoane cu detectoare de metale, in siturile arheologice din judetul Tulcea". Cautatorii de comori actioneaza in special odata cu venirea toamnei, dupa ce arheologii parasesc santierul. La intoarcere, in primavara, specialistii le gasesc urmele peste tot. Pentru a-si completa prada, unii dintre ei lucreaza cu localnicii pe care ii pun sa le caute obiecte.Casta vanatorilor de comori se deconspiraUnul din cei mai activi si cunoscuti in mediile arheologilor, ca devalizator de situri arheologice este Bogdan Costin. Nascut in Babadag, Costin a luat parte, in timpul liceului, la o campanie de sapaturi arheologice, prilej cu care a si descoperit un tezaur. Se pare ca acesta a fost inceputul unei pasiuni ce avea sa se transforme repede in viciu. Absolvent al Facultatii de Biologie din Bucuresti, Costin a fost autodidact in istorie. El s-a specializat foarte repede in lucrurile care il interesau, in special monede, obiecte de podoabe si alte piese valoroase. Arheologii cu care a intrat in contact povestesc ca el a vandut de cateva ori piese Muzeului de Istorie din Tulcea. Toate piesele erau curatate ca la carte, caci el cunostea foarte bine tot ce tine de conservarea si pastrarea obiectelor arheologice. In prezent, Bogdan Costin locuieste in Bucuresti si s-a straduit sa isi faca o oarecare notorietate in cercurile colectionarilor de artefacte si monede antice. El are cateva site-uri pe Internet de prezentare a colectiilor de obiecte antice, pe care le pune la dispozitia cumparatorilor. Un asemenea site este cel aflat la pagina de web denumita "Monede Romanesti". Pe langa numele lui Costin al nostru mai apar, intr-un top probabil al vanatorilor de comori, si numele altor asemenea negustori de antichitati. Dar se pare ca totusi pentru functia suprema de tartor al comertului cu obiecte antice se lupta nu numai Bogdan Costin ci si binecunoscutul deja Bogdan Stambuliu.Acest Stambuliu este cunoscut inca din vara anului 2001, cand directorul de atunci al Muzeului de Istorie din Tulcea, Simion Gavrila, a avut ideea reluarii sapaturilor la cetatea romana Troesmis, de langa localitatea Turcoaia, aflata relativ aproape de cetatea Noviodunum de la Isaccea. Gavrila s-a infiintat la Primaria Turcoaia cu cativa indivizi pe care i-a prezentat primarului drept "arheologi de Bucuresti", care vor sa se apuce de sapaturi in cetate. Numai ca, impotriva tuturor normelor in domeniu, strainii au intrat cu o wola in situl arheologic si au "ras" un strat semnificativ. Ei si-au continuat "opera" cu detectoarele de metale. Ulterior vandalizarii mentionate, acelasi Gavrila a incercat sa ii "intoxice" pe cei mai valorosi arheologi din Romania sa creeze un comitet care sa se ocupe de sapaturile la cetatea Troesmis. Banii aveau sa vina de la un "om de afaceri" din Bucuresti, in persoana lui Bogdan Stambuliu, care urma sa primeasca in schimb obiecte descoperite in cetate. Stambuliu promitea sa fie deosebit de generos cu arheologii, daca e sa ne luam dupa protocolul ce urma sa fie semnat intre cele doua parti. Afaceristul oferea bani frumosi pentru sapaturi si, in plus, vacante in strainatate si alte beneficii cercetatorilor. Unii dintre arheologi au reusit sa afle ca cei care intrasera cu wola la Troesmis erau oamenii lui Stambuliu, care lucra cu complicitatea directorului Muzeului de Istorie, Gavrila, si au refuzat sa semneze protocolul. A urmat o ancheta a politiei in care toata lumea a primit NUP. In lumea vanatorilor de comori se stie ca Stambuliu ca este foarte bogat si ca detine "Anticariatul Galeria Numismatica" din Bucuresti, pe strada Academiei, si o alta galerie in Elvetia, la Lausanne. Ba chiar ca ar fi in relatii foarte bune cu fostul prim-ministru Adrian Nastase, si el un colectionar de obiecte de valoare, dupa cum se stie. In Bucuresti au circulat doua albume de o calitate grafica exceptionala, care prezentau piesele ce urmau sa fie vandute la o licitatie, la Geneva, intre 22 si 24 noiembrie 2003. Licitatia era organizata tocmai de galeria lui Bogdan Stambuliu. Monede, medalii, decoratii, descoperite in Romania.