Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
16:14 22 08 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Deoarece frauda în domeniul achiziţiilor publice se perfecţionează continuu Plăţile pe contracte de achiziţie… la vedere

ro

17 Sep, 2015 00:00 846 Marime text
În şedinţa de plen a Senatului României, de ieri, au fost incluse pe ordinea de zi o serie de modificări legislative care, în funcţie de decizia parlamentarilor, vor avea efecte în domenii de interes precum agricultura, administraţia publică locală şi sănătatea.

Unul dintre normativele dezbătute de senatori a vizat modificarea şi completarea Legii nr. 350 din 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului. Fiind în procedură de urgenţă (termenul de adoptare tacită fiind 5 octombrie anul curent), senatorii au analizat Raportul suplimentar de admitere cu amendamente admise în cadrul Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului. Consiliul legislativ a dat aviz favorabil, Camera Deputaţilor urmând să ia decizia definitivă asupra formei finale a acestei propuneri legislative.
 
Concret, propunerea parlamentarilor face referire la perioada de valabilitate a Planului Urbanistic General (PUG) al unei unităţi administrativ-teritoriale. În prezent, aceasta este de zece ani, în condiţiile în care numeroase localităţi nu au avut „o dezvoltare care să justifice o revizuire a PUG-ului“, iar modificarea acestui plan implică resurse, timp şi cheltuieli importante pentru o primărie. În opinia iniţiatorilor, „pentru cazurile excepţionale, legea poate pune la dispoziţie instrumentul derogării prin Planul Urbanistic Zonal sau Planul Urbanistic de Detaliu, iar autorităţile locale trebuie să dispună de o oarecare autonomie în luarea deciziilor de dezvoltare“. Iată de ce se propune „extinderea perioadei de valabilitate a PUG-ului cu zece ani în loc de cinci atunci când se impune“.
 
Menţionăm că semnatarii propunerii legislative, printre care se regăseşte şi senatorul constănţean UNPR Marian Vasiliev, au prevăzut, printre altele, ca prelungirea perioadei de valabilitate a PUG-ului pe o perioadă de zece ani să se facă având „avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru municipii, sau al Consiliului Judeţean, pentru oraşe şi comune“.

Propunere legislativă rămasă fără obiect


Un alt normativ ce ar urma să sufere modificări este Legea poliţiei locale nr. 155 din 2010. În cazul în care parlamentarii nu se conformează termenului stabilit pentru adoptare, acesta va trece tacit pe 29 octombrie. Printre semnatarii acestei propuneri legislative se regăsesc şi doi deputaţi constănţeni: Florin Gheorghe (UNPR) şi Mihai Tararache (PNL). În fond, modificarea propusă de parlamentari prevede înlocuirea sintagmei „poliţişti locali“ cu sintagma „personalul poliţiei locale“, pentru a elimina situaţiile în care angajaţi din cadrul aceluiaşi serviciu, cu aceleaşi misiuni, sunt remuneraţi diferenţiat, ceea ce încalcă prevederile Directivei Europene nr. 2000/JIC/78.

Spre deosebire de cazul precedent, membrii Comisiei pentru administraţie publică locală şi organizarea teritoriului au dat un Raport de respingere. Asta deoarece prin OUG nr. 2/2015 a fost deja eliminată discriminarea la care se face referire în expunerea de motive, deci propunerea legislativă a rămas fără obiect.

Se impune monitorizarea activităţii?

Patru deputaţi independenţi au semnat o propunere legislativă privind monitorizarea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi a organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean. Proiectul are ca scop instituirea de reguli minimale şi obligatorii privind publicarea informaţiilor de interes general cu privire la activităţile desfăşurate de autorităţile publice locale şi ale organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, astfel încât să crească „transparentizarea serviciilor publice locale şi responsabilitatea democratică“.

Pe înţelesul tuturor, iniţiatorii vor ca toate autorităţile administraţiei publice locale „să publice toate informaţiile privind plăţile efectuate în baza contractelor de achiziţie (inclusiv contractele de concesiune de servicii), însoţite de anexe (de cele mai multe ori, preţul şi graficul de implementare se află doar în anexe), actele adiţionale, procesele-verbale de recepţie pentru bunuri, lucrări şi servicii, precum şi orice alte informaţii legate de implementare“. Şi asta deoarece „frauda în domeniul achiziţiilor publice cunoaşte o perfecţionare continuă, iar mecanismele de fraudare sunt din ce în ce mai complexe“.
 
Deşi Consiliul Legislativ şi membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi au dat aviz favorabil, parlamentarii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au dat aviz negativ, iar cei din Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului, cu majoritatea voturilor celor prezenţi, au adoptat un Raport de respingere. Raportul a fost supus, ieri, dezbaterii şi adoptării plenului Senatului, iar motivele ce au stat la baza respingerii au vizat prezenţa unor prevederi în alte normative în vigoare, dar şi apariţia unei duble reglementări ce ar intra în contradicţie cu dispoziţiile Legii nr. 24/2000. O fi aşa, numai că, deşi există prevederi legale în vigoare, transparenţa în administraţia publică locală lasă de dorit, majoritatea contribuabililor neştiind foarte clar unde şi pe ce se risipesc banii lor.

Ti-a placut articolul?

Comentarii