Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
10:07 27 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Interviu online cu medicul de familie Zitta Rozalia Popa „Există un conflict între medicii de familie și CJAS Constanța”

ro

26 Feb, 2016 00:00 5052 Marime text
Mulți oameni nu conștientizează cât de importantă este comunicarea dintre medicul de familie și pacient, astfel că, de cele mai multe ori, când au o problemă de sănătate, merg direct la urgență, fapt care este în detrimentul lor. Medicii de familie sunt primii care trebuie să consulte pacientul, ei fiind și puntea de legătură cu celelalte secții de specialitate, unde îl pot trimite pe cel care se confruntă cu o anumită problemă de sănătate.
 
Mai mult decât atât, există părinți care refuză să își vaccineze copiii, probabil din cauza unor zvonuri auzite sau citite pe internet, comportament blamat de mulţi dintre medici.
 
Am discutat despre aceste aspecte, şi nu numai, cu medicul de familie Zitta Rozalia Popa, ieri, în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.

Întrebările redacţiei
Cât de importantă este comunicarea dintre medicul de familie şi pacient?

Nu pot să răspund la această întrebare până nu scoatem în evidență câteva particularități ale medicinei de familie. Medicul de familie este cel care de-a lungul activității dezvoltă o legătură cu pacienții, cu familia, trece prin toate nevoile și bucuriile pacientului. Legătura este de durată, pacientul pleacă de la medicul de familie și cu siguranță se întoarce în cabinetul acestuia.
 
Cheia succesului în legătura medic-pacient este comunicarea, atât comunicarea medicului cu pacientul, cat și inversul, comunicarea pacientului cu medicul. Condiționarea acestei comunicări este încrederea. Fără aceasta, medicul nu poate lucra în beneficiul sănătății pacientului. Le spun pacienților să își aleagă medicul în care au încredere, cu care comunică și de la care înțeleg ceea ce le transmite.
 
Comunicarea este importantă și între medicul de familie și între medicii de alte specialități, pentru a asigura o conlucrare optimă în vederea asigurării sănătății pacienților.

Mulţi oameni ajung la doctorul de familie doar când au o problemă gravă de sănătate. Prin ce metode îi fac medicii pe aceştia să conştientizeze că îşi asumă riscuri mari dacă nu merg din timp să facă acele controale periodice?

Așa cum am spus, dacă nu este încredere și adresabilitate către medicii de familie, nu putem spune despre un medic de familie că nu și-a făcut meseria corect. Nu pot să fac pacientul mai bine dacă nu îmi cere, dacă pacientul nu vine la cabinet, nu am cum să ghicesc problemele lui. Ideal ar fi ca primul drum la orice problemă legată de sănătate, dar nu cele legate de urgențe, să fie către cabinetul medicului de familie. Se întâmplă câteodată altfel. Pacientul ajunge la Urgență cu probleme care nu țin de Urgență, ajunge la alte specialități, unde poate nu avea ce căuta și după câteva consultații se întoarce la medicul de familie, pentru finalizarea actului medical. Nu este calea dorită, nu este în beneficiul pacientului. Pacientul pierde timp și poate ajunge la agravarea problemelor de sănătate. Drumul corect este medicul de familie, care consultă și prioritizează problemele pacientului, le rezolvă pe cele acute, investighează, solicită consult la specialitățile necesare. Pacientul va pleca de la medicul de familie și se va întoarce cu rezultatele consultațiilor altor specialități.
 
Medicul de familie este cel care va sintetiza diagnosticele și va face sinteza terapeutică. Este greșit a se baza pe o informație primită de la un farmacist, a citi și a se baza pe cunoștințele de pe internet. Le spun pacienților, de obicei, că pe internet nu se văd diploma și nici competența celui care scrie, poate să discute problema cu medicul de familie, și iarăși vorbim despre comunicare.

Din punct de vedere al vârstei, putem vorbi de o categorie de oameni care sunt mai conştiincioşi în ceea ce priveşte vizita la medicul de familie?

Cu siguranță. Bolnavii cronici vin la medicii de familie aproape lunar și de foarte multe ori și de mai multe ori pe lună. Sugarii și copiii sunt iar o categorie care frecventează medicul de familie. Din păcate, vârsta între 18-40 de ani ajunge mai rar în cabinetul medicului de familie și nu solicită nici consultația preventivă, care ar fi în beneficiul sănătății și ar putea ajuta la prevenirea bolilor cronice.

Tot mai mulţi oameni, la nivelul întregii ţări, se plâng de sistemul de carduri de sănătate, care, deseori, nu funcţionează corespunzător. Consideraţi că apariţia cardului de sănătate este un lucru bun sau mai degrabă inutil, având în vedere desele „căderi de sistem“?

Sistemul informatic unic integrat a fost sistemul acceptat şi de care „au beneficiat” prima dată medicii de familie. Din păcate, în acest moment, există un conflict între medicii de familie și CJAS Constanța. Sunt penalizați medicii de familie pentru neridicarea rețetelor electronice în sistemul informatic. Este adevărat că această obligativitate există în contractul medicilor de familie, dar, totodată, trebuie știut că, atunci când medicii de familie au acceptat această clauză în contract, li s-a promis un sistem viabil și funcțional în timpul real al programului cabinetului. Și cel mai bine pacienții noștri ştiu cât de greoi și de dificil lucrăm cu acest sistem informatic, cât de des se întrerupe, câte erori generează, cât de mult prelungește timpul de așteptare al pacientului, îngreunează consultația, toate acestea în detrimentul calității consultației, cu alte cuvinte, în detrimentul sănătății pacientului. Cum poți să-i ceri unui medic să lucreze corect, fără erori, într-un sistem plin de erori? Dificultatea medicului este că nu poate dovedi că a lucrat corect și sistemul a fost de vină pentru erorile produse.
 
Referitor la carduri, nu pot spune că sunt inutile, conștientizează pacientul mai mult, cu condiția să fie emise în timp real și să se corecteze disfuncționalitățile și din acest sistem. Ce mă bucură ca medic de familie este că nu am mai auzit la niciun post de televiziune că medicii de familie fură, raportează servicii eronate, și acest lucru cred că este un lucru bun pentru imaginea medicului de familie.

Ce ne puteţi spune despre prevenţia în rândul constănţenilor? Pacienţii dvs., de exemplu, sunt conştiincioşi din punct de vedere al prevenirii bolilor sau vin la cabinet doar atunci când se confruntă deja cu o problemă?

Există o confuzie în rândul pacienților în ceea ce privește înțelegerea prevenției. S-a înrădăcinat că prevenția înseamnă a face niște analize și atâta tot. Consultația preventivă este mult mai mult. Trebuie să înțelegem că această consultație face omul sănătos. De altfel, medicina de familie este singura specialitate unde se poate adresa și un om sănătos. Consultația preventivă înseamnă evaluarea unor riscuri. Evaluarea comportamentelor cu un impact global asupra sănătății, evaluarea riscului cardio-vascular, oncologic, a riscului privind sănătatea mentală, evaluarea consumului problematic de alcool, acestea la adulți, iar la copii, în funcție de vârstă, se fac evaluarea comportamentelor stilului de viață, a alimentației, prevenția depresiei. Consultația preventivă înseamnă și examinări de laborator, dar care vor urma consultațiilor medicului. Credeți-mă, consultația înseamnă mai mult decât analizele făcute fără o gândire medicală justă.

Este bine-cunoscut faptul că multe persoane aleg să se trateze singure, optând pentru tratamente auto-administrate. Ce trebuie să ştie persoanele care cumpără medicamente de la farmacii fără ca medicii să le prescrie vreo reţetă? La ce riscuri se expun?

În primul rând, oamenii trebuie să știe că își asumă riscuri enorme, pot agrava bolile și pot influența eficiența tratamentelor viitoare. Un exemplu pentru a înțelege mai bine este acela de consum al antibioticelor. Un consum nejustificat și negândit de un medic conform situației clinice poate agrava rezistenţa la antibiotice.

Foarte multe persoane au tendinţa de a-şi pune singure diagnostic şi de a-şi administra tratamente folosindu-se de informaţiile citite pe internet. Cât de riscantă este această practică?

Doctorul de pe internet, cum le spun pacienților mei, nu își arată diploma, nici competențele și nu are nici responsabilitate. Dar este adevărat, internetul este mai la îndemână decât medicul de familie. Internetul este bun când ne sensibilizează asupra unei probleme, dar consultația nu poate fi înlocuită, iar a te trata după internet aș zice că este aproape de prostie.

În ceea ce priveşte vaccinarea, oamenii se împart în două tabere, pro şi contra. Cât de important este ca părintele să vină la timp cu copilul pentru a-l vaccina?

În ultima vreme, vaccinarea este un subiect foarte discutat, controversat. Oare nu contribuie la asta și internetul? În opinia mea, vaccinarea este foarte importantă. A afirma că nu îţi vaccinezi copilul înseamnă că deja ai supus unui risc un copil care, din păcate, nu poate să își aleagă părintele. Faptul că astăzi nu avem poliomielită, difterie, tetanos și alte boli infecțioase se datorează vaccinărilor. Le spun părinților că dacă Dumnezeu nu dorea să avem vaccinuri, cu siguranță omenirea nu descoperea aceste vaccinuri. Sănătatea copiilor noștri pe viitor depinde de aceste vaccinări, mai ales în contextul actual mondial. Migrarea accentuată a refugiaților și nu numai, globalizarea reprezintă un risc din punct de vedere al transmiterilor bolilor infecto-contagioase. Singura soluție sunt vaccinările. Și, totodată, trebuie să știm că avem și obligații, nu numai drepturi. Avem obligația de a vaccina copiii cu vaccinurile incluse în programul național, care sunt achiziționate pe banii noştri, cu scopul de a asigura sănătatea populației acestei țări.

Tot din dorinţa de a preveni bolile, optăm pentru vaccinuri menite a ţine la distanţă diverse afecţiuni. În ultimul timp însă, din ce în ce mai mulţi părinţi aleg să nu îşi mai vaccineze copiii, din cauza corelaţiilor tot mai răspândite dintre aceste injecţii şi autism, spre exemplu. Ce efecte credeţi că va avea în continuare această poziţionare pro şi contra - asupra părinţilor, dar şi asupra distribuitor farmaceutici?

Vaccinăm de foarte mult timp. Autismul a apărut ca o condiție patologică, în ultima perioadă, nu demult, nu se cunoaște încă sigur etiologia acestei boli. Nimeni nu poate dovedi legătura dintre vaccinare și autism. Frica și necunoașterea aduc frământări printre părinți. Iar revin la încrederea în medicul ales și la comunicare, care este necesară în lămurirea întrebărilor care se nasc despre această problemă. Cred că este mai important să știe părintele să solicite o evaluare până în primii trei ani ai copilului, pe baza unui chestionar pentru depistarea autismului.

Aţi fost nevoit până acum să convingeţi pe cineva să facă un vaccin?

Am avut părinți care au intrat în cabinet și au solicitat înscrierea copilului și au spus ferm că nu doresc să vaccineze copilul. Am acceptat ideea și după o discuție lungă despre ce înseamnă să nu vaccinezi copilul și despre bolile care pot apărea au acceptat vaccinarea și nu numai, au devenit foarte îngrijorați în momentul în care întârzia vaccinul. Nu am avut numai succes, am și părinți care, după câteva doze ale unor vaccinuri, au hotărât că nu mai doresc să vaccineze copilul, dovedind prin acest gest că nu înțeleg nimic din actul acesta medical, din rolul vaccinărilor. Dar discuțiile sunt întotdeauna deschise în cabinetul meu.

Asupra vaccinului antigripal planează o anumită doză de neîncredere, mai ales că unele persoane susţin că, deşi l-au efectuat, tot au răcit în sezonul rece. Sunt atenţionaţi pacienţii de faptul că există posibilitatea ca vaccinul să nu aibă efectul pentru care a fost proiectat?

Este greșit a crede că dacă mă vaccinez antigripal nu mă voi îmbolnăvi. Vaccinul antigripal mă apără doar împotriva gripei, împotriva tulpinilor care există în vaccin. OMS- ul stabilește în fiecare an tulpinile care circulă și au o probabilitate mare de a îmbolnăvi prin gripă. Populația percepe virozele ca fiind gripă. Viroze în timpul anului sunt multe și nu poate vaccinul antigripal să ofere protecția. Din această confuzie vine afirmația multor pacienți „am făcut vaccinul și tot m-am îmbolnăvit”, dar sigur nu este gripă. Vaccinul are efect cu siguranță pentru ce a fost proiectat, nu putem cere de la el să ne protejeze împotriva tuturor virozelor.

Există soluţii alternative la vaccinuri? Dacă da, sunt ele recunoscute şi acceptate?

În opinia mea, nu există soluții alternative la vaccinuri. Vaccinurile conferă imunitate specifică, nicio altă soluție alternativă nu poate să asigure această specificitate.

Întrebare de la un cititor:
Eu sunt unul dintre pacienţii care nu reuşesc să comunice cu medicul de familie de teamă, deoarece este o doamnă destul de nervoasă. Dar nu asta este important. Voiam să vă întreb de câte ori pe an putem face analize gratuite şi ce fel de analize sunt gratuite.

Fiecare om își asumă alegerea dacă nu comunică cu medicul. Poate să discute acest aspect cu medicul de familie, și, ca ultimă soluție, poate schimba medicul de familie. Referitor la frecvența analizelor, pacientul poate beneficia de consultație în caz de îmbolnăvire, iar medicul poate decide ce analize sunt necesare pentru a pune un diagnostic ori de câte ori este nevoie. Iar ca om sănătos poate beneficia de consultația preventivă și de un set de analize prescris, stabilit în norme.
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii