Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
06:50 19 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Concluzii după şedinţa CSAT. Creşte numărul militarilor şi poliţiştilor trimişi în misiuni în afara ţării

ro

04 Jul, 2017 16:14 2171 Marime text
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării Marți, 4 iulie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.
 
Prima temă dezbătută de către CSAT a reprezentat-o Implementarea Strategiei Globale a Uniunii Europene pe dimensiunea securitate și apărare, document strategic care consolidează rolul Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, având ca scop îmbunătățirea capacității Uniunii de asigurare a propriei securități, atât la nivel intern, cât și extern.
 
Adoptarea Strategiei a determinat procesul de regândire a Politicii de Securitate și Apărare Comune (PSAC). Planul de implementare a Strategiei în domeniul securității și apărării stabilește un nivel superior de ambiție privind consolidarea acestei politici și este construit pe trei piloni principali: capacitatea de răspuns la situații de criză și conflict, consolidarea capacității de reziliență a partenerilor, respectiv protejarea Uniunii Europene și a cetățenilor săi.
 
Pentru țara noastră, implementarea Strategiei reprezintă o șansă de a contribui la depășirea dificultăților actuale întâmpinate de proiectul european, la consolidarea integrării europene și, totodată, de a se asigura că NATO continuă să rămână garantul securității.
 
Reamintim că, în cadrul Reuniunii Consiliului European de vară, care a avut loc în perioada 22-23 iunie a.c., la Bruxelles, au fost convenite o serie de inițiative: în ceea ce privește securitatea internă a UE, promovarea unor măsuri specifice care să vizeze, în principal, contracararea fenomenului radicalizării online, coordonarea privind prevenția și combaterea extremismului violent și a finanțării terorismului. Referitor la apărarea europeană, au fost abordate subiectele dezvoltării capabilităților și industriei de apărare și s-a decis lansarea procesului de cooperare structurată permanentă (PESCO), care este un cadru de cooperare pe teme precum lansarea de misiuni și operațiuni sau crearea de capacități de apărare.
 
De asemenea, au fost discutate propunerile de creare a unui Fond european pentru apărare și modalitatea de finanțare a Grupurile tactice de luptă ale UE.
 
În cadrul aceleiași Reuniuni de la Bruxelles, Președintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea României ca noile instrumente de securitate internă să fie aplicate unitar la nivelul UE, fără abordări distincte între statele membre aparținând spațiului Schengen și cele precum țara noastră, care sunt în așteptarea unei decizii de aderare la spațiul Schengen.
 
Următoarea temă de pe ordinea de zi a CSAT a fost analiza și aprobarea Forțelor Armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, sub egida NATO, UE, ONU și OSCE, în anul 2018.
 
Astfel, Armata României va putea participa cu 5.093 militari și civili, din care 1.793 militari și civili vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar alți 3.300 militari se vor afla în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin. Forțele care pot fi puse la dispoziție de către Ministerul Afacerilor Interne vor cuprinde 1.865 militari și polițiști, 1.016 participând la misiuni și operații, iar alți 894 în așteptare.
 
Comparativ cu anul 2017, forțele Armatei României care participă la astfel de misiuni sunt cu 253 de militari mai mari, iar ale Ministerului Afacerilor Interne sunt mai mari cu 564 de militari și polițiști.
 
De asemenea, în cadrul ședinței CSAT a fost analizat Raportul de activitate al Serviciului Român de Informații în anul 2016. Astfel, Consiliul a constatat că, în contextul internațional al anului trecut, în care România s-a confruntat cu un mediu extern de securitate complex (tensiuni regionale, amplificarea fenomenului terorist în spațiul comunitar și a fluxului de refugiați spre spațiul comunitar) și cu persistența unor riscuri și vulnerabilități în plan intern, Serviciul Român de Informații și-a îndeplinit principalele obiective asumate, precum și misiunile sale fundamentale de prevenire și contracarare a riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale și de promovare a intereselor României.
 
În plus, Consiliul a reținut faptul că Serviciul și-a menținut implicarea semnificativă în cooperarea internațională de intelligence, cu prioritate în ceea ce privește combaterea amenințărilor transfrontaliere și a terorismului internațional. Perpetuarea crizei refugiaților și a riscurilor de securitate asociate au intensificat, pe dimensiunea amenințărilor transfrontaliere, dialogul cu serviciile din statele aflate în proximitatea României. Activitatea SRI a vizat susținerea deciziei strategice prin furnizarea, către beneficiarii legali, de informații de interes pentru securitatea națională, pe domeniile de competență, concomitent cu promovarea transparenței instituționale.
 
Consiliul Suprem de Apărare a țării, în calitate de coordonator strategic, a aprobat un nou Regulament de organizare și funcționare a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă, adaptat realităților curente în domeniu, având în vedere evoluțiile asociate terorismului, care au impus o serie de adaptări structurale și la nivelul instituțiilor componente ale Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului.
 
Totodată, a fost analizată și avizată Carta Albă a Apărării, care reprezintă principalul instrument care fundamentează planificarea apărării la nivel departamental, care transpune unitar viziunea Guvernului României privind apărarea națională, asigură implementarea obiectivelor de apărare stabilite prin Programul de guvernare 2017-2020, corelat cu obiectivele stabilite în Strategia națională de apărare a țării 2015-2019 și cu Acordul politic național privind creșterea finanțării pentru Apărare.
 
Principalele elemente ale documentului se referă la: nivelul de ambiție militar, capacitatea Armatei României de a menține un nivel ridicat de reacție pentru apărarea națională, dezvoltarea capabilităților necesare participării la apărarea colectivă a aliaților în cadrul NATO și asistența reciprocă a partenerilor în cadrul UE.
 
În cadrul CSAT, s-a discutat, de asemenea, și despre evoluția recentă a fenomenului migrației și principalele măsuri implementate la nivel național. S-a constatat în anul 2017, comparativ cu anul 2016, o scădere a fluxului migratoriu. Au fost menținute rutele deja consacrate Grecia-Macedonia/Bulgaria — Serbia-Ungaria, dar a crescut presiunea la frontiera Serbiei cu Croația și cu România. În baza deciziilor UE, pentru România a fost repartizată, inițial, o cotă de 4.180 de persoane, care să fie relocate, până în luna septembrie 2017, ulterior fiind reconfigurată, la 6.025 de persoane. Dintre acestea, s-a acceptat relocarea pentru 1034 de persoane. Pentru limitarea efectelor și gestionarea situației, la nivel național, s-au realizat demersuri pentru îmbunătățirea cadrului normativ, fiind puse în aplicare măsurile aferente 'nivelului II de intervenție', prevăzute în Planul general de măsuri.
 
Pe ordinea de zi a ședinței CSAT s-a aflat și Planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026, document care realizează o planificare multianuală a programelor de înzestrare, în concordanță cu prevederile Strategiei de înzestrare a Armatei României și ale Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă, în limitele resurselor alocate.
 
Întrucât s-a constatat că acest document nu este elaborat în concordanță cu Acordul politic privind alocarea, până în anul 2026, a 2% din PIB pentru Apărare, inițiatorul, respectiv Ministerul Apărării Naționale, a retras acest Plan pentru a fi adaptat deciziei politice anterioare și prezentat într-o ședință viitoare a CSAT.
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii