|
Departamentul
de Stat american menţionează în raportul său despre
situaţia drepturilor omului în România faptul că Radu Mazăre a defilat
în uniformă de ofiţer nazist la o paradă a modei din Mamaia.
Actele de antisemitism, inclusiv de vandalism împotriva unor locuri
evreieşti, au continuat în 2009. În majoritatea cazurilor, Federaţia
comunităţilor evreieşti a notificat autorităţile, dar, în general,
autorii acestor acte nu au fost identificaţi, potrivit raportului, citat
de NewsIn.
ONG-ul Centrul de monitorizare a antisemitismului din România a notat că
autorităţile încearcă să minimalizeze problema vandalismului antisemit,
atribuind în general aceste acte copiilor, persoanelor în stare de
ebrietate sau persoanelor cu probleme mintale. MCA România notează că
aceste locuri evreieşti par să fie ţine precise pentru vandali, iar
investigarea acestor acte nu este minuţioasă. MCA România a criticat şi
absenţa condamnărilor în astfel de cazuri.
Raportul menţionează vandalizarea mormintelor evreieşti din cimitirul
din Botoşani sau desenarea de svastici pe pereţii unei clădiri din
Bucureşti în mai şi pe gardul cimitirului evreiesc din Bucureşti în
iunie.
La 18 iulie, la o prezentare de modă în Mamaia, primarul Constanţei,
Radu Mazăre, a mers pe podium îmbrăcat ca un ofiţer nazist, împreună cu
fiul său de 15 ani, îmbrăcat ca un soldat nazist. Federaţia
comunităţilor evreieşti din România, Centrul Simon Wiesenthal, MCA
România, Consiliul naţional antidiscriminare şi alţii au protestat
imediat. La 20 iulie, MCA România a depus o plângere la Biroul
procuraturii generale împotriva lui Mazăre, având în vedere că
desfăşurarea în public a simbolurilor naziste este ilegală. La 22 iulie,
Mazăre a prezentat scuze pentru gesrul său, iat biroul procuraturii
generale a răspuns la 24 septembrie către MCA România, spunând că acest
caz ţine de biroul procuraturii din Constanţa şi investigaţia este
într-o fază preliminară. La 3 decembrie, MCA România a cerut informaţii
despre mersul anchetei. La sfârşitul lui 2009, Mazăre nu fusese pus sub
acuzare.
În 2009, presa extremistă a continuat să publice articole antisemite.
Mişcarea Noua Dreaptă a continuat să glorifice ideile Gărzii de Fier, în
presă şi pe Internet. În unele cazuri, autorităţile au anchetat şi pus
sub acuzare, dar toate cazurile au dus la achitări.
De asemenea, publicaţiile naţionaliste ale partidului România Mare,
condus de Corneliu Vadim Tudor, au continuat să propage declaraţii şi
articole ce conţineau atacuri antisemite.
Pe parcursul anului, opinii şi atitudini antisemite au fost exprimate în
talk-show-uri la televiziunile private, care nu au răspuns plângerilor
depuse de organizaţiile evreieşti. Extremiştii au continuat să nege
public producerea Holocaustului în România sau faptul că mareşalul
Antonescu a participat la atrocităţile Holocaustului în teritoriul
ţării.
Institutul Elie Wiesel pentru studierea Holocaustului în România s-a
plâns autorităţilor din Bucureşti pe tema unor evenimente antisemite
desfăşurate în Bucureşti în diverse instituţii. De exemplu, în ianuarie,
Muzeul de Istorie din Bucureşti a găzduit două lansări de carte şi o
conferinţă la care s-au exprimat opinii antisemite şi negarea
Holocaustului. În martie, un centru cultural a găzduit lansarea unei
cărţi care prezenta viziunile legionarilor. Autorităţile au răspuns
plângerilor spunând că muzeul doar a închiriat locul sponsorilor
respectivelor evenimente.
Guvernul a continuat totuşi să facă progrese în eforturile de a extinde
educaţia pe tema istoriei Holocaustului în ţară şi a inclus Holcaustul
în cursurile de istorie despre Al Doilea Război Mondial din clasa a 7-a
până în clasa a 12-a.
În mai multe ocazii, oficiali de rang înalt au continuat să facă
declaraţii publice împotriva extremismului, antisemitismului şi
xenofobiei şi au criticat negarea Holocaustului. La 8 octombrie, România
a marcat Ziua naţională a comemorării Holocaustului prin diverse
evenimente în mai multe oraşe.
Sursa: realitatea.net
|