Liderul de opinie Agricultura colapsată duce dorul banilor - Spre falimentul ireversibil!

Anul agricol 2009-2010 a fost cel mai dificil de până acum din cauza secetei din vara anului trecut şi, ulterior, a îngheţului şi inundaţiilor din 2010, iar 2011 nu se arată mai bun. Cele mai mari probleme le-au avut culturile descoperite, astfel că, la rapiţă, de la 3.000 de kilograme producţie la hectar, înregistrată la începutul recoltării, s-a ajuns la 1.200 kilograme la hectar din cauza precipitaţiilor. Dacă anul acesta producătorii agricoli constănţeni au cultivat rapiţă pe 89.500 de hectare (an cu cea mai mare plantaţie de rapiţă), pentru sezonul agricol 2010- 2011 nu s-au însămânţat decât 40.000 de hectare şi acestea din urmă cu probleme, pentru că rapiţa nu a răsărit încă. În anul agricol 2009 - 2010 s-au cultivat 74.300 de hectare cu floarea-soarelui, jumătate din suprafaţa însămânţată în condiţii normale. „Cum costurile de înfiinţare şi cultivare în cazul florii-soarelui sunt mai mari decât în cazul celorlalte plante, agricultorii nu au fost dispuşi să îşi asume riscul unei investiţii mari, urmate de un preţ de desfacere mic", a declarat Paraschiva Bobe, directorul Direcţiei Agricole Judeţene Constanţa. În ceea ce priveşte tarifele la grâu şi orz, au fost foarte mici în prima parte a anului, imediat după recoltare (0,42 lei la grâu şi 0,36 lei la orz), situaţie în care producătorii nu au putut să constituie rezervele financiare pentru demararea lucrărilor în noul sezon. În concluzie, lipsa banilor, dar şi vremea nevaforabilă au stricat planurile producătorilor în acest an.

Lipsa spaţiilor de depozitare îi bagă în faliment

„Soluţia ca fiecare fermier să aibă depozitul lui este una foarte bună, dar nimeni nu are banii necesari pentru demararea unui astfel de proiect. Din această cauză, agricultorii au pierdut foarte mult - au fost nevoiţi să vândă imediat după recoltare la preţuri derizorii", a declarat Paraschiva Bobe. Pentru a accesa fonduri în acest scop, agricultorii trebuie să aibă la dispoziţie jumătate din suma necesară. Vorbim de circa 1,2 milioane lei. „De unde să aibă atâţia bani strânşi, în condiţiile în care profitul pe hectar nu ajunge nici măcar la 150 de lei? Cine a reuşit să scoată 200 de lei a fost cel mai fericit, dar cazurile acestea au fost extrem de rare", a mai afirmat directorul Direcţiei de Agricultură Judeţeană Constanţa. Pentru un depozit cu o capacitate de 6.000 de tone, cheltuielile ajung la circa 600.000 euro. Programele de finanţare acoperă 50% din costuri, condiţia fiind ca agricultorii să dispună de cealaltă jumătate din bani. Nici creditele agricole nu îi sunt „accesibile", dovada fiind că doar 2% dintre agricultorii constănţeni şi-au depus dosarele şi au cerut sume foarte mici, pentru că altfel nu au cum să le mai achite.

Combinele nu-s de nasul lor

Cei care muncesc pământul nu au nici cu ce să lucreze, combinele fiind foarte vechi şi... insuficiente. „În mod normal, ar trebui să existe o combină la 200 de hectare, dar investiţia ar fi uriaşă. Nu s-ar amortiza nici măcar în opt ani, iar o combină se învecheşte în acest timp", a explicat directorul Paraschiva Bobe. Dacă dispuneau de „logistica" necesară, recoltarea ar fi fost mult mai rapidă şi într-o cantitate mult mai mare. O combină nouă ar ajunge la circa 700.000 lei.

http://lideruldeopinie.ro