DADL demareaza lucrarile de refacere a falezelor din Constanta si Eforie Sud

Interviu cu directorul Directiei Apele Romane Dobrogea Litoral, ing. Ionel Manafu

Subiectul plajelor a fost capul de afis al stirilor turistice din ultimele luni. Aceasta si din cauza faptului ca turismul reprezinta un sector important in care imaginea conteaza. Care este de fapt situatia plajelor de pe litoralul romanesc la jumatatea sezonului estival?Preambulul este perfect adevarat. Incepand cu 2006 s-a implementat un nou sistem de gestiune a plajelor, care este de fapt o strategie pe termen scurt si mediu. Sistemul este abia la inceput si poate fi imbunatatit cu ajutorul factorilor implicati in sectorul turistic. Noi speram ca, dupa ce se va termina acest sezon estival, sa tragem linia la ceea ce s-a realizat si sa vedem ce trebuie perfectionat pentru anul viitor. Dar plajele trebuie privite in ansamblul lor si nu pe statiuni.La ce va referiti mai exact cand afirmati ca plajele trebuie privite in ansamblu?Gospodarirea integrata a zonei costiere reprezinta un concept modern, bazat pe principiul dezvoltarii durabile, care presupune amenajarea si protectia acestui teritoriu tinand seama de dezvoltarea economica si sociala legata de prezenta marii, in vederea mentinerii pentru generatiile viitoare a echilibrului ecologic si a ambientului din zonele costiere. Ca viitor membru al Uniunii Europene, Romania trebuie sa isi armonizeze legislatia specifica acestui domeniu cu cerintele Uniunii Europene.Care sunt principalele directii ale legislatiei in domeniul gospodaririi plajelor si zonelor costiere pe care tara noastra ar trebui sa le puna la punct pana la momentul aderarii?Este necesar sa fie identificate politicile si programele care abordeaza atat zonele terestre, cat si cele marine ale zonei costiere, sa faciliteze participarea publicului in acest proces, sa identifice surse de finantare pentru realizarea programelor, mecanisme de coordonare si proceduri de lucru si sa stabileasca sisteme de monitoring, diseminare a informatiei, precum si programe de instruire si educare privind managementul integrat al zonei costiere. Managementul integrat al zonei costiere a devenit o necesitate in ultimii ani avand in vedere existenta activitatilor economico-sociale complexe din acest areal, cat si factorii de mediu specifici si nevoia stringenta de armonizare a acestora.Mai exact, despre ce este vorba?Principala problema a plajelor de pe litoralul romanesc nu este reprezentata de cine a inchiriat plajele, ci de gasirea unor solutii eficiente de stopare a eroziunii costiere, mai exact de stopare a pierderii plajelor dar si a erodarii falezelor. Fenomenul este unul alarmant, iar daca nu se intervine prompt, riscam ca in urmatorii ani sa nu mai avem plaja. In acest context, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Administratia Nationala "Apele Romane" si Directia Apelor Dobrogea-Litoral au in derulare mai multe proiecte, cu finantare externa, prin care se propun solutii de stopare a eroziunii. Un astfel de studiu realizat si finantat de guvernul japonez va fi finalizat in urmatoarele doua luni si vizeaza protectia si reabilitarea partii sudice a tarmului romanesc al Marii Negre pe sectorul Vama Veche - Midia Navodari.Eroziunea costiera este problema reala care nu pune in pericol doar disparitia fizica a plajelor ci si dezvoltarea localitatilor litorale...Datorita faptului ca eroziunea costiera nu ameninta doar pierderea de suprafete de plaja, ci pune in pericol si calitatea activitatilor in zona costiera, era imperios necesar un proiect pentru protectia si reabilitarea litoralului sudic al Romaniei la Marea Neagra. La solicitarea Guvernului Romaniei, Guvernul Japoniei a hotarat sa deruleze o cooperare tehnica pentru Studiul asupra protectiei si reabilitarii litoralului Romaniei la Marea Neagra prin intermediul Agentiei Japoneze de Cooperare Internationala (JICA).Studiul a inceput in luna martie 2005, de catre o echipa de specialisti contractati de JICA, si va fi incheiat in luna septembrie 2006, prin inaintarea unui Plan de protectie costiera intre Vama Veche si Midia Navodari, precum si doua studii de fezabilitate pentru doua zone critice in ceea ce priveste eroziunea plajelor evaluate ca fiind prioritare dupa criterii tehnice. Proiectul implementat de JICA se afla in etapa a doua si deja zonele considerate prioritare au fost stabilite ca fiind: Mamaia Sud, Eforie Nord, Constanta Nord, Eforie Sud si Costinesti.Luand in considerare faptul ca echipa japoneza finanteaza studiile de fezabilitate pentru Mamaia Sud si Eforie Nord, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a hotarat sa demareze elaborarea studiilor pentru celelalte zone critice: Constanta Nord, Eforie Sud si Costinesti. Trebuie specificat ca degradarea falezelor este o problema extrem de importanta, care necesita o rezolvare urgenta. Directia Apelor Dobrogea-Litoral va demara incepand cu anul viitor doua lucrari extrem de complexe si anume refacerea falezelor din Constanta si Eforie Sud. Dupa cum se stie, asupra acestor faleze trebuie intervenit rapid deoarece procesul de erodare al acestora este unul avansat si risca sa afecteze locuintele din zona.Pentru statiunea Mamaia ce se poate face in acest sens?Un alt proiect pe care-l avem in vedere este cel care vizeaza evaluarea efectelor socio-economice ale eroziunii costiere a Marii Negre si a oportunitatilor create prin reducerea fenomenului (statiunea Mamaia), finantat de USAID. Obiectivele studiului au in vedere evaluarea impactului eroziunii costiere asupra dezvoltarii locale, precum si evaluarea tipurilor si valorilor beneficiilor care rezulta din combaterea eroziunii.Proiectele pe care le aveti in vedere suna bine. Pana in prezent s-a reusit refacerea unei bucati de plaja, privind din perspectiva acestei probleme: eroziunea?Directia Apelor Dobrogea-Litoral, cu sprijinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor a reusit reabilitarea unei plaje afectate de eroziune. Este vorba de plaja din statiunea Venus - Cap Aurora, unde, anul acesta se vor finaliza lucrarile la proiectul: "Stoparea procesului de eroziune a plajelor litoralului romanesc pe o lungime de 1 km, in zona Jupiter-Venus". Obiectivul a cuprins mai multe lucrari si anume un dig submers din saci-container din geotextil umpluti cu nisip, reabilitarea digurilor existente, zid de sprijin la limita complexului turistic existent in zona precum si refacerea plajei cu nisip de aport. Costurile pentru refacerea acestei bucati de plaja au ajuns la circa 40 de miliarde de lei vechi. In acest context, nu pot sa nu amintesc si de statiunea Costinesti, a carei plaja a fost practic distrusa in urma inundatiilor catastrofale din septembrie 2005. Ansamblul de lucrari hidrotehnice propus de catre specialistii nostri si sustinut de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a dus la o redefinire a zonei. Este practic cea mai complexa lucrare de acest gen de dupa 1990, si va asigur ca nu va fi singura. Pentru a sustine astfel de lucrari sunt necesari bani, pe care speram sa-i putem accesa odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, prin fondurile structurale destinate unor lucrari de refacere a litoralului.