Digurile lui Iacobov

Lucrari de aparare impotriva inundatiilor vechi si nesigure

Parchetul National Anticoruptie a demarat recent o ancheta cu privire o posibila spalare de bani de catre firmele care au pus mana pe lucrari de indiguire impotriva inundatiilor * Oficialii Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) si ai Administratiei Nationale "Apele Romane" (ANAR) au demarat si ei un control la lucrarile hidrotehnice realizate in perioada 2000-2004 * Aurel Pana, directorul general al ANAR, a atras atentia ca mai toate proiectele la lucrarile hidrotehnice au fost realizate de firma Aquaproiect din Bucuresti, care are ca principali actionari pe sotia fostului ministru al Mediului, Constantin Ilie si Corneliu Iacubov, prin firma Distribution Oil * Intre anii 2000-2004, firma Aquaproiect a avut 133 de contracte, in valoare de 136,9 miliarde de lei, din care numai 25 au fost obtinute prin licitatii * Pe teritoriul Dobrogei exista un sistem de indiguire de protectie impotriva inundatiilor, care ajunge la 42,54 kilometri * Jumatate dintre acestea sunt facute fara nici un fel de proiect si prin munca voluntara a localnicilor * Toate acestea sunt situate de-a lungul fluviului Dunarea * Cel mai vechi este construit in anul 1959 si cel mai nou dintre acestea, in anul 1975 * Dupa Revolutie nu au fost construite diguri, ci doar s-au facut lucrari de aparare impotriva inundatiilor * Ca si in zonele afectate de inundatii din Vestul tarii in judetul Constanta proiectantul lucrarilor este celebra de-acum Aquaproiect SA Bucuresti * Pentru anul acesta, pentru diverse investitii, DADL are alocate de la bugetul de stat peste 27 de miliarde de lei

Marile inundatii din aceasta primavara au scos la suprafata nereguli extrem de grave, care in ultima perioada au intrat in atentia Parchetului National Anticoruptie, expertii de aici trebuind sa afle daca, si cum, sunt spalati banii publici prin fel de fel de contracte atribuite unor firme controlate de persoane importante din ministere. Tot din aceasta cauza, oficialii Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) si ai Administratiei Nationale "Apele Romane" (ANAR) au demarat un control la lucrarile hidrotehnice realizate in perioada 2000-2004. "In mass-media, inca din martie, exista sesizarea ca o parte din banii alocati lucrarilor hidrotehnice au mers in casele ministrilor si fostilor ministri", a declarat ministrul Mediului, Sulfina Barbu, intr-o conferinta de presa. "Exista suspiciuni ca banii pentru astfel de lucrari au mers in alta parte. De aceea a fost dispus acest control", a precizat ministrul. Inundatiile produse in ultima perioada in Banat au fost generate, in fapt, de ruperea unor diguri. Aurel Pana, directorul general al ANAR, a atras atentia ca mai toate proiectele la lucrarile hidrotehnice au fost realizate de firma Aquaproiect, iar executia a fost asigurata, in special, de trei firme, care acum se afla in reorganizare judiciara. Societatea comerciala Aquaproiect are ca principali actionari pe sotia fostului ministru al Mediului, Constantin Ilie si Corneliu Iacubov, prin firma Distribution Oil. In acest caz, investigatorii de la PNA trebuie sa scoata la iveala cum a fost posibil ca firma respectiva practic sa aiba monopol asupra lucrarilor de proiectare a indiguirilor de prevenire a inundatiilor."Foarte multe lucrari hidrotehnice efectuate in perioada 2000-2004 au fost acordate "cu dedicatie" unor anumite firme", a declarat Aurel Pana, directorul general al ANAR. El a precizat ca acest lucru il considera coruptie. Sulfina Barbu a precizat ca, in perioada 2000-2004, firma Aquaproiect a avut 133 de contracte, in valoare de 136,9 miliarde de lei, din care numai 25 au fost obtinute prin licitatii. Aurel Pana a tinut sa atraga atentia ca si aceste contracte au suferit modificari, valoarea lor crescand prin incheierea de procese verbale de calamitate si suplimentarea fondurilor pentru refacerea lucrarilor astfel distruse. Sulfina Barbu a declarat ca "vor fi verificate toate lucrarile hidrotehnice, atat scriptic, cat si la fata locului".Diguri vechi, facute fara proiect si prin munca voluntaraIn prezent, pe teritoriul Dobrogei exista un sistem de indiguire de protectie impotriva inundatiilor, care ajunge la 42,54 kilometri. Problema este insa deosebit de grava, pentru ca jumatate dintre acestea sunt facute fara nici un fel de proiect si prin contributia efectiva a localnicilor. Si mai grav este ca toata structura de diguri de protectie impotriva inundatiilor este insirata de-a lungul fluviului Dunarea, care devine extrem de imprevizibil dupa fiecare perioada cu ploi abundente si in aversa, sau in cazul topirii zapezii de pe intregul traseu pe care il strabate din Muntii Padurea Neagra, pana la Sulina.Digul de la Ostrov, care are o lungime de 1,24 kilometri, a fost facut in anul 1975, cel de la Baneasa, lung de 2,047 kilometri dateaza din anul 1962, iar cel de la Oltina, lung de 3,46 kilometri a fost construit in anul 1959. Tot la fel de vechi si construite de localnici, fara proiect ci prin munca voluntara, mai sunt si digurile de la Dunareni (1962), lung de 2,2 kilometri, Rasova (1970), lung de 4,2 kilometri, Cochirleni (1975), 0,710 kilometri, Topalu I (1962), lung de 4,67 kilometri, Topalu II (1975), 1,150 kilometri, Dunarea (1975), 0,878 kilometri, Saraiu-pe raul Topolog (1975) lung de 1,9 kilometri si Nuntasi (1975)-0,850 kilometri. Singurul dig construit cu proiect este cel de cordon al litoralului situat in zona Complexului Razim Sinoe, realizat in anul 1989, in lungime de 19,35 kilometri.Nici o constructie nouaDupa Revolutie nu au fost construite diguri, ci doar s-au facut lucrari cu rol de aparare impotriva inundatiilor, precum regularizari de albii si protectii de mal, dar in nici un caz nu s-a construit vreun dig nou, desi cele existente sunt, asa cum spuneam mai inainte, facute dupa ureche.Si in judetul Constanta, ca si in toata tara, toate investitiile ce prevad lucrari de aparare impotriva inundatiilor au fost aprobate in regim de urgenta, in urma unor calamitati naturale. Potrivit declaratiei lui Ionel Manafu, directorul general al Directiei Apele Romane Dobrogea Litoral, "atat proiectantii cat si executantii au fost desemnati prin negociere cu o singura sursa conform legislatiei in vigoare pentru cazurile de forta majora potrivit articolului 12 punctul h din Ordonanta 60/2001 aprobata prin Legea 212/2002".Manafu ne-a mai spus ca "dupa anul 1989 singurele diguri reparate au fost cele de la Cochirleni a carui receptie finala s-a facut in anul 1998 si cel de la Ostrov, receptia finala fiind realizata in anul 2004, in lungime totala de 0,840 kilometri". Si aici procedura a fost aceeasi, tocmai ca urmare a promovarii in regim de urgenta, prin HG 534/1996, a investitiei "Refacerea banchetei si consolidarea digurilor la Dunare, in zona Ostrov - Cochirleni".Proiectantul lucrarilor este celebra de-acum societate comerciala Aquaproiect SA Bucuresti, care are, asa cum spuneam, ca principali actionari pe sotia fostului ministru al Mediului, Constantin Ilie si Corneliu Iacubov, prin firma Distribution Oil, iar executia a fost realizata de SC IFCO SA Constanta. Si in acest caz, de parca legea ar fi fost conceputa special pentru anumite firme, in conformitate cu prevederile ei, in situatia promovarii in regim de urgenta a unor lucrari cu rol de aparare impotriva inundatiilor, atat proiectantul cat si executantul au fost desemnati prin negociere cu o singura sursa.Ramane cum am stabilitIn Programul de investitii pe anul 2005 si in continuare pe anul 2006 sunt prevazute o serie de lucrari de aparare impotriva inundatiilor, in bazinele hidrografice Topolog si Casimcea, ambele in judetul Tulcea.Paula Anghel, purtatorul de cuvant al DADL, ne-a declarat ca "lucrarile sunt aprobate in regim de urgenta prin HG 757/2002, in urma inundatiilor din vara anului 2002 fiind prevazute lucrari de regularizare a albiei raurilor, taieri de meandre, recalibrari albie pe o lungime de 3,25 kilometri pe raul Topolog si 5,5 kilometri pe raul Casimcea, refacere poduri si podete, amenajari si protectie de maluri".In urma executiei lucrarilor se vor proteja localitatile Saraiu si Stejaru din bazinul hidrografic al raului Topolog, precum si localitatile Cheia, Gradina, Pantelimon, Runcu si Nistoresti din bazinul hidrografic Casimcea.Trebuie mentionat faptul ca investitiile de pe Topolog si Casimcea se desfasoara si pe teritoriul judetului Tulcea, in prezent pe Casimcea se lucreaza in zona localitatii Casimcea care apartine judetului Tulcea.Proiectantul lucrarilor este si in acest caz societatea comerciala Aquaproiect SA Bucuresti, iar antreprenor general este Deltacons SA Tulcea, o alta firma obedienta fostei puteri.Se mai executa lucrari de regularizare a raului Agi Cabul pe o lungime de trei kilometri, in zona barajului de la Cuza Voda, dar si lucrari de corectare a torentelor pe valea Irisului, in zona comunei Deleni, si aici acestea fiind aprobate in regim de urgenta prin HG 776/2002, in urma inundatiilor din vara anului 2002.Pentru regularizarea raului Agi Cabul investitia prevede recalibrarea albiei pe o lungime totala de trei kilometri pentru un debit de tranzitare de 40 metri cubi pe secunda cu asigurarea de 5%, praguri de fund din anrocamente pe 60 metri liniari, treceri prin vad si consolidari de mal pe o lungime de patru sute de metri realizate din prism de anrocamente. Lucrarile se vor executa in zona localitatii Cuza - Voda, unde se va realiza si o pasarela pietonala si vor fi refacute doua poduri.Pe valea Irisului se executa o serie de lucrari pe o lungime de 2,6 kilometri pentru un debit de tranzitare de 97 metri cubi pe secunda cu asigurarea de 5%, torentul lateral va fi amenajat pe 180 metri liniari, iar consolidari de mal cu pereu din dale de beton se vor realiza pe o lungime de sase sute de metri. Lucrarile vor apara satul Pietreni, localitate in care se vor realiza trei poduri, traversarea drumului judetean si o punte hidrometrica.Si aici, proiectantul celor doua investitii este tot Aquaproiect SA Bucuresti iar antreprenor general este SC IFCO SA Constanta.Rasuflam usurati, deocamdataAceste investitii sunt finantate din surse de la bugetul de stat iar pentru anul 2005 sunt alocate urmatoarele fonduri: aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Topolog - opt miliarde de lei; aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Casimcea - sase miliarde de lei; lucrari de regularizare a raului Agi Cabul pe o lungime de trei kilometri, pe sector DN22 - baraj Cuza Voda 12- sase miliarde de lei; lucrari de corectare a torentelor pe valea Irisului, in zona comunei Deleni - sapte miliarde de lei.Tot anul acesta se vor efectua lucrari de reparatii la digurile de aparare, din surse proprii, conform Programului de Gospodarire a Apelor. Astfel la digul Topalu I, se va efectua refacerea bermei, ca urmare a eroziunilor active care au condus la diminuarea zonei dig-mal, fiind pusa in pericol integritatea taluzului exterior; iar digul Rasova, se va completa cu terasamente ale coronamentului, fiind totodata suprainaltat pe zonele intens circulate.Dupa scaderea nivelurilor fluviului Dunarea, in urma executarii unor ridicari topometrice la toate digurile, se va reevalua necesarul de lucrari de reparatii.Trebuie sa spunem ca anul acesta, ca urmare a nivelurilor exceptionale ale fluviului Dunarea, inregistrate cu incepere din luna martie si pana in prezent, au fost afectate lucrarile cu rol de aparare impotriva inundatiilor din localitatile Dunarea si Rasova. Pe raza comunei Seimeni, in satul Dunarea au fost inundate peste o suta de hectare de teren agricol, iar la Rasova au fost inundate peste 255 de hectare de teren agricol si pasune.Tot in aceasta perioada, in zona satului Vlahi pe drumul judetean 223, pe o distanta de aproximativ 20 metri s-a produs o erodare a terasamentului, precum si a pamantului de sub covorul asfaltic in adancime de aproximativ un metru, existand pericolul intreruperii circulatiei prin scufundarea soselei, indeosebi in cazul in care pe acest drum circula si masini de mare tonaj. S-a actionat cu utilaje de la regia de drumuri, transportandu-se piatra in vederea refacerii terasamentului care sustine aceasta sosea. In zona baltii Vederoasa s-a inaltat digul de centura, dig ce reprezinta hotarul dintre comuna Aliman si comuna Rasova, pentru stoparea scurgerii apei din Balta Vederoasa spre terenul arabil proprietatea cetatenilor comunei Rasova.