Inspectoratul de Politie, dat in judecata de politisti

Scandalul „corupţia de la Rutieră" merge mai departe, de data aceasta fiind rândul poliţiştilor suspectaţi de fapte de corupţie să acuze. Şase dintre agenţii Serviciului Poliţiei Rutiere Constanţa asupra cărora au planat suspiciuni de corupţie vara trecută şi care au fost puşi la dispoziţie pe perioada anchetei procurorilor au dat în judecată Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa, solicitând repunerea în funcţii şi plata drepturilor salariale.

Concret, este vorba despre agenţii Gheorghe Gabriel Rădulescu, Dumitru Iulian Maxim, Cristian Nazarovici, George Eduard Niţuleac, Gheroghe Costea şi Marian Aldea. Cei şase poliţişti au chemat în judecată IPJ Constanţa, dosarul fiind înregistrat pe rolul Secţiei Contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Constanţa, sub numărul 13058/118/2009, iar prima înfăţişare în proces urmând să aibă loc pe 14 ianuarie. În acţiunea lor, poliţiştii cer obligarea IPJ Constanţa la repunerea pe funcţii „respectiv agenţi de poliţie în cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa", dar şi obligarea instituţiei la plata „tuturor drepturilor băneşti ce ne-au fost reţinute de la momentul punerii la dispoziţie şi până la momentul repunerii în funcţie". Mai mult, agenţii asupra cărora planau suspiciuni de corupţie au cerut ca IPJ să fie obligat la plata a câte 5.000 de lei către fiecare din reclamanţi, reprezentând „daune morale determinate de refuzul de repunere în funcţie". Nu în ultimul rând, poliţiştii au cerut şi obligarea IPJ la plata cheltuielilor de judecată. „În data de 25.06.2009 ne-a fost adusă la cunoştinţă împrejurarea că am dobândit calitatea de inculpaţi în dosarul nr. 368/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, fiind pusă în mişcare acţiunea penală faţă de subsemnaţii în cadrul acestui dosar", se arată în acţiunea formulată de oamenii legii.

Propuşi spre arestare

„Ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale în dosarul nr. 368/P/2009, pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa ne-a comunicat că suntem puşi la dispoziţie, nemaiavând dreptul de a încheia acte şi de a ne exercita atribuţiile de serviciu", au spus poliţiştii. De menţionat că doi dintre reclamanţi, respectiv agenţii Dumitru Iulian Maxim şi Cristian Nazarovici, s-au aflat pe „lista neagră" a procurorilor, numărându-se printre poliţiştii pentru care anchetatorii au cerut arestarea preventivă, socotindu-se că ar constitui un real pericol public. De altfel, poliţiştii au avut ghinionul de a-şi petrece câteva zile în arestul IPJ, până ce instanţa a respins definitiv propunerea de arestare formulată pe numele lor. Dincolo de acest aspect, în cererea de chemare în judecată a IPJ, se aminteşte că, legat de actele de urmărire penală din dosarul în care sunt cercetaţi poliţiştii, s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie a Curţii de Apel Constanţa, prin care s-a decis că actele de urmărire penală sunt lovite de nulitate absolută, ca urmare a neregularităţii, „constând în necompetenţa după calitatea persoanei a organului de urmărire penală". Cu alte cuvinte, Curtea de Apel a decis că Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa nu ar fi avut competenţa de a investiga cazul, dată fiind calitatea unora dintre agenţii de poliţie cercetaţi. „Această sancţiune se aplică tuturor actelor procedurale şi procesuale efectuate de organul de urmărire penală necompetent, respectiv a actelor de constatare, a actelor de dispoziţie şi administrare a probelor, a actelor procesuale de începere a urmăririi penale şi punerii în mişcare a acţiunii penale şi, pe cale de consecinţă, şi asupra întocmirii actului de sesizare a instanţei cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive", se arată în hotărârea Curţii de Apel, citată în acţiunea poliţiştilor. Totodată, se menţionează că respectiva hotărâre este obligatorie pentru IPJ Constanţa.

IPJ a „pasat pisica"

Poliţiştii relatează faptul că s-au adresat IPJ pentru a fi repuşi în funcţii, dat fiind că actele de urmărire penală efectuate faţă de ei erau lovite de nulitate, dar instituţia a refuzat emiterea unui asemenea act, „motivând că nu a avut calitatea procesuală în cauza 7336/118/2009 a Curţii de Apel Constanţa, solicitându-ne să ne adresăm «organelor competente»". Cu alte cuvinte, IPJ pare să fi aruncat pisica în ograda Inspectoratului General al Poliţiei Române, spălându-se pe mâini cu privire la situaţia ivită. La rândul său, nici IGPR nu a părut dornic să reglementeze încurcătura. „Ulterior ne-am adresat şi Inspectoratului General al Poliţiei Române, care a refuzat să se pronunţe, răspunzându-ne prin Adresa nr. 23006/04.11.2009 că s-a dispus ca IPJ Constanţa să efectueze, de urgenţă, demersuri pentru «stabilirea consecinţelor juridice pe care le-a creat Încheierea penală nr. 85/P/06.08.2009 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa», după care să se dispună, eventual, repunerea în funcţie", s-au plâns poliţiştii. „Considerăm ca fiind nelegal refuzul pârâtului de repunere în funcţii, în condiţiile în care dispoziţiile art. 65 alin. 2 din Legea nr. 360/2002 - Statutul poliţistului prevăd că se dispune punerea la dispoziţie numai în cazul punerii în mişcare a acţiunii penale. Or, în cazul de faţă, ordonanţa procurorului de punere în mişcare a acţiunii penale este lovită de nulitate absolută din cauza nerespectării dispoziţiilor imperative privind competenţa materială, nulitate constatată prin hotărâre judecătorească definitivă", au arătat reclamanţii.

Cer daune morale

„Dacă nu mai există o ordonanţă de punere în mişcare a acţiunii penale, măsura punerii la dispoziţie a reclamanţilor nu mai este legală, pârâţii având obligaţia de a dispune repunerea acestora în funcţie şi de a plăti toate drepturile băneşti ce le-au fost reţinute de la momentul punerii la dispoziţie şi până la momentul repunerii în funcţie", au argumentat oamenii legii. Reclamanţii susţin că se impune ca IPJ să achite câte 5.000 de lei, „cu titlu de despăgubiri pentru daunele morale ce ne-au fost cauzate prin refuzul de repunere în funcţie, prin faptul că atâtea luni am fost lipsiţi de o importantă parte a salariului, fiind uneori în imposibilitate de a asigura venitul lunar necesar pentru întreţinerea familiei, plata ratelor la bancă şi a utilităţilor, precum şi prin umilinţa profesională pe care am fost nevoiţi să o îndurăm, fiind puşi la dispoziţie, fără niciun fel de atribuţie şi fără posibilitatea de a ne exercita profesia".

„IPJ avea obligaţia repunerii în funcţie"

La rândul său, avocatul Cătălin Filişan, reprezentantul convenţional al poliţiştilor, a precizat că „există o hotărâre definitivă a Curţii de Apel Constanţa prin care s-a decis că ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale în cazul celor şase reclamanţi este lovită de nulitate absolută, efectul constatării acestei nulităţi fiind acela al repunerii în situaţia anterioară, un astfel de act nul absolut nemaiproducând niciun efect juridic". „Or", a continuat avocatul, „atâta timp cât actul în baza căruia reclamanţii au fost puşi la dispoziţie este nul şi nu mai produce efecte juridice, pârâtul IPJ avea obligaţia de a proceda la repunerea în funcţie a reclamanţilor şi la plata retroactivă a drepturilor salariale". „Din păcate", a mai spus reprezentantul legal al poliţiştilor, „deşi există o hotărâre judecătorească definitivă, se refuză punerea acesteia în executare, reclamanţii fiind îndrumaţi de către IPJ către alte «organe competente», iar IGPR le-a comunicat reclamanţilor că a ordonat ca IPJ Constanţa să facă cercetări cu privire la efectele deciziei Curţii de Apel". „Tocmai din această cauză, reclamanţii au fost obligaţi să apeleze la instanţa de judecată, solicitând şi daune morale determinate tocmai de aceasta situaţie şi de urmările refuzului de punere în executare a unei hotărâri judecătoreşti definitive, în acest sens fiind şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a condamnat România în câteva cazuri similare", a conchis Cătălin Filişan.