Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
20:09 26 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Briefingul cu privire la participarea delegației Senatului la Săptămâna Parlamentară Europeană, în perioada 15 - 17 februarie 2016

ro

18 Feb, 2016 15:18 465 Marime text
În perioada 15 - 17 februarie 2016, o delegație a Senatului României, formată din dl. Alexandru - Petru Frătean, Președintele Comisiei pentru muncă, familie și afaceri sociale, dl. Octavian Motoc, membru al Comisiei pentru afaceri europene și dl. Ștefan Radu Oprea, membru al Comisiei economice, industrii și servicii, a participat la Săptămâna Parlamentară Europeană, reuniune ce s-a desfășurat la Bruxelles, sub egida Parlamentului European.

Pe agenda reuniunii din data de 16 februarie au fost abordate subiecte precum Semestrul European restructurat și rolul Parlamentului European și al parlamentelor naționale, dar și prioritățile politicilor Ciclului 2016 al Semestrului European.

În intervenția la sesiunea consacrată priorităților politicilor Semestrului European,  dl. Ștefan Radu Oprea a afirmat că discuțiile actuale în cadrul Semestrului european nu trebuie să aibă în vedere doar provocările cu care se confruntă statele din zona euro, ci și provocările specifice ale statelor membre aflate în curs de reducere a inegalităților economico-sociale. De asemenea, a menționat aprecierea față de abordarea Comisiei cu privire la recomandările specifice de țară, acestea fiind mai concrete și mai specifice, de asemenea, considerăm că acestea trebuie continuate, de exemplu, recomandările specifice de țară trebuie limitate la măsuri precise capabile a fi implementate fezabil pe parcursul unei perioade de 12-18 luni și în strânsă corelare cu obiectivele strategiei Europa 2020. Totodată, a subliniat aprecierea față noua abordare a ciclului Semestrului European 2016, în special în privința întăririi dialogului dintre Comisie, Parlamentul European și parlamentele naționale pe durata întregului ciclu al coordonării politicii economice. În încheiere, senatorul a menționat faptul că Senatul așteaptă cu interes recomandările specifice de țară pentru 2016, cu speranța că acestea vor fi concentrate pe cele mai importante priorități ale României.

În cadrul aceleași sesiuni, a luat cuvântul și dl. senator Octavian Motoc. Senatorul român a afirmat ca în ultima analiză anuală a creșterii a fost identificată ca prioritate relansarea investițiilor. În opinia senatorului, Uniunea Europeană se află într-un stadiu în care este nevoie de investiții de anvergură, care să se refere la un cadru geografic extins și care să rezolve probleme globale. În acest sens, senatorul a evidențiat Strategia Dunării, un proiect care se află într-o fază incipientă, dar care are potențialul de a rezolva multe dintre problemele socio-economice a multor state membre, dar și să ofere o soluție migranților care sosesc în spațiul european - amenajarea hidrografică a bazinului Dunării și a afluenților săi. În opinia senatorului, acesta ar reprezenta un model investițional care are posibilitatea să restarteze activitatea în Uniunea Europeană.

În paralel, au fost organizate reuniuni interparlamentare ale comisiilor de muncă, economică și de buget.

În cadrul reuniunii interparlamentare organizată de Comisia pentru afaceri economice și monetare, dl. senator a luat cuvântul în ambele sesiuni. În prima sesiune dedicată BEPS (erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor), senatorul român a evidențiat următoarele: Parlamentul Român a susține planul de acțiuni și stabilirea ca prioritate absolută a luptei împotriva evaziunii fiscale în ceea ce privește impozitul pe profit al societăților. De asemenea, se ia act de realitatea lipsei coordonării normelor privind impozitarea întreprinderilor din Uniune și de necesitatea intervenției la nivelul Uniunii pentru atingerea unei mai mari compatibilități între sistemele fiscale naționale. Parlamentarul român a subliniat faptul că România susține regândirea Directivei CCCTB, cuprinsă în planul de acțiune al Comisiei, cu următoarele observații: rezerve privind includerea elementelor de consolidare în proiectul de directivă CCCTB, luând în considerare riscurile bugetare legate de aplicarea mecanismului de repartizare a bazei impozabile comune consolidate; în cazul României, prețul forței de muncă și valoarea redusă a activelor ar reprezenta un dezavantaj, deoarece crearea profitului devine mai facilă decât în statele membre în care cheltuielile pentru muncă și active sunt mai mari; rezerve privind recuperarea transfrontalieră a pierderilor, considerând că aceasta nu poate fi disociată de consolidarea fiscală, întrucât recuperarea transfrontalieră a pierderilor, în absența unor norme privind tratamentul fiscal în cazul existenței profiturilor, poate conduce la apariția de discrepanțe economice și fiscale, cu incertitudini legate de încasările bugetare din impozitul pe profit. În același context, a subliniat faptul că după prezentarea noii propuneri de directivă, în a doua parte a anului 2016, România va continua examinarea elementelor bazei fiscale din punct de vedere al impactului bugetar și administrativ.

În cadrul dezbaterilor din cea de a doua sesiune dedicată Uniunii Economice și Monetare, dl. Oprea a subliniat faptul că obiectivul urmărit ar trebui să fie realizarea unei Uniuni financiare stabile, prin finalizarea Uniunii bancare; aceasta reprezintă un pas esențial în vederea consolidării Uniunii economice și monetare. Acest obiectiv trebuie îndeplinit într-o manieră incluzivă și transparentă în cadrul UE28, fără să se ridice bariere suplimentare pentru statele membre UE care nu fac parte (încă) din zona euro. Instrumentele necesare pentru supravegherea și rezoluția sistemului bancar european există deja în cadrul mecanismelor actuale. Astfel, trebuie să urmărit mai întâi cum va funcționa efectiv cadrul de reglementare actual pe termen mediu, înainte de a iniția noi mecanisme și noi instrumente în acest domeniu. Orice nouă măsură prevăzută în această privință ar trebui analizată din perspectiva mai largă a coerenței instrumentelor deja adoptate și implementate, ținând cont de necesitatea menținerii suveranității fiscale a statelor membre. În încheiere, dl. Oprea a evidențiat faptul că deși România nu este stat membru al zonei euro, ea a participat activ la negocierile pentru crearea Uniunii bancare, inclusiv la stabilirea instrumentelor necesare pentru supravegherea și rezoluția sistemului bancar european.

În cadrul reuniunii interparlamentare organizată de Comisia pentru muncă și afaceri sociale, în sesiunea consacrată politicilor de investiții în vederea creării de locuri de muncă, dl. senator Frătean a afirmat ca Uniunea Europeană se confruntă cu mai multe crize simultane, având surse interne și externe: creșterea economică firavă, șomaj ridicat, tendințe deflaționiste, afluxul masiv de refugiați, amenințări de securitate la granița de est și sud. Acest context arată o nevoie de mai mare solidaritate și responsabilitate. În acest sens, restabilirea încrederii cetățenilor și reconectarea lor la marele proiect european trebuie făcută rapid. Dl. Frătean a subliniat faptul că cea mai bună soluție pentru ca cetățenii să își regăsească încrederea este asigurarea funcționării sustenabile a economiei în interesul lor, iar ca acest lucru să se realizeze, trebuie înlăturată starea de incertitudine printr-un mix de politici pentru stimularea atât a cererii, cât și a ofertei. În acest sens, senatorul român a relevat faptul că, pe lângă Planul european de investiții strategice, destinat să promoveze investițiile private prin schimbarea profilului de risc al proiectelor, este nevoie de investiții publice directe. Investițiile publice bine orientate reprezintă un excelent stimulent pentru investiții private. În încheiere, dl. Frătean a subliniat nevoia acută de a-i încuraja pe europeni să își recapete încrederea în instituții și politic, iar pentru ca acest lucru să se întâmple, guvernele, în coresponsabilitate cu parlamentele naționale, trebuie să găsească un echilibru optim între interesele generale ale cetățenilor și stimularea lumii afacerilor pentru a investi mai mult și mai eficace în economie.

În data de 17 februarie, s-a desfășurat Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică în Uniunea Europeană. În cadrul acesteia, au avut loc dezbateri pe mai multe teme de interes: experiențele parlamentelor cu o coordonare și guvernare economică întărită, politica bugetară și efectele coordonării bugetare, precum și oportunitățile și provocările scenariilor viitoare pentru investiții într-o Uniune Europeană competitivă.

De asemenea, senatorii au participat la reuniunile grupurilor politice din cadrul Parlamentului European, S & D, respectiv PEE, reuniuni consacrate Săptămânii Parlamentare Europene, care s-au desfășurat în data de 15, respectiv 16 februarie.

Ti-a placut articolul?

Comentarii