Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
07:42 13 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Ministerul Sănătății - În atenția domnului Ministru Secretar de stat Vasile Cepoi

ro

25 Apr, 2012 15:41 1092 Marime text

Vă transmitem observațiile noastre la proiectul legii sănătății

Nota cu privire la modificările preconizate în sistemul de asigurări de sănătate

În urma perioadei de consultări au rezultat o serie de aşteptări ale societăţii de la viitoare lege a sănătăţii prezentate în sinteză mai jos:

1. Menţinerea controlului statului asupra întregului sistem de sănătate şi în special garantarea accesului tuturor categoriilor populaţionale la servicii medicale de bază;

2. Garantarea menţinerii unui reţele publice de stat pentru asistenţa medicală spitalicească;

3. Garantarea utilizării integrale a fondului de asigurări de sănătate colectat pentru acordarea de asistenţă medicală;

4. Respectarea principiului obligativităţii plăţii contribuţiei la fondul de asigurări de sănătate prin contribuţia statului în numele şi pentru categoriile populaţionale scutite în prezent de plata contribuţiei;

5. Crearea cadrului unei competiţii corecte, pe criterii de calitate, între furnizorii şi asiguratorii de servicii de sănătate publici şi privaţi;

6. Definirea pachetului de servicii medicale de bază;

7. Asigurarea continuităţii asistenţei medicale la toate nivelurile - primar, secundar şi terţiar;

8. Reducerea plăţilor informale;

9. Creşterea calităţii serviciilor medicale;

10. Libertatea de a alege tipul de asigurător de sănătate - public sau privat;

Principiile care au stat la baza elaborării proiectului de lege au fost:

1. Crearea unui cadru legislativ care să permită dezvoltarea sistemului de asigurări în funcţie de opţiunile populaţiei;

2. Descentralizarea sistemului şi crearea posibilităţii dezvoltării unor mecanisme de autoreglare pe criterii de piaţă, dar menţinând reglementările minime necesare evitării „eşecului pieţei" ;

3. Controlul statului asupra reţelei de spitale publice cu descentralizarea şi liberalizarea managementului simultan cu creşterea responsabilităţii;

4. Posibilitatea de intervenţie a statului în situaţii critice când mecanismele de autoreglare a pieţei eşuează;

5. Transparenţă pe toată perioada de elaborare a proiectului de lege;

Reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate

Prevederi care vizează creşterea satisfacţiei şi încrederii pacienţilor în sistemul de sănătate

1. Asiguratul va pute sa-şi aleagă asiguratorul public sau privat în funcţie deoferta de servicii a acestora;

2. Dacă asiguratul va fi nemultumit de serviciile primite de asiguratorul cu care a încheiat contract va putea să se transfere la alt asigurator;

3. Asiguratorul va fi responsabil pentru calitatea serviciilor oferite de furnizorii cu care a încheiat contract ;

4. Asiguratorul va răspunde conform clauzelor contractuale de asigurarea serviciilor medicale din pachetele contractate;

5. Asiguraţii cu venituri mici vor beneficia, pe lângă pachetul de servicii medicale de bază, de un pachet social de servicii medicale, fiind protejaţi de riscul financiar indus de boală, în funcţie de veniturile pe care le obţin;

6. Accesul la servicii medicale de urgenţă şi la programele naţionale de sănătate este garantat tuturor cetăţenilor în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale;

7. Asiguratorilor le este interzis, sub sancţiunea ridicării autorizaţiei de a funcţiona, să refuze încheierea unui contract de asigurare;

8. Asiguratorii sunt obligaţi să informeze corect asiguraţii cu privire la costul şi calitatea serviciilor medicale oferite. Dezinformarea se sancţionează cu ridicarea dreptului de a mai funcţiona.

Prevederi privind descentralizarea sistemului de asigurări

1. Se introduce un sistem competitiv de asigurări de sănătate care să permită atât asiguratorilor publici cât si celor privaţi să facă asigurări obligatorii şi voluntare;

2. Se menţine contribuţia de 5,5% pentru angajat şi 5,2% pentru angajator colectată de ANAF;

3. CNAS ca autoritate centrală îşi reduce atribuţiile devenind autoritatea de reglementare şi control a asigurărilor de sănătate în colaborare cu Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

Casele de asigurări de sănătate judeţene, casa OPSNAJ şi MTTc se pot asocia în vederea îndeplinirii condiţiilor de acreditare devenind asigurători de sănătate sub denumirea de Casa publică de asigurări de sănătate, autonome;

4. Asiguratorii stabilesc numărul şi categoriile de furnizori de servicii medicale iar furnizorii de servicii medicale pot încheia contract cu mai mulţi asiguratori;

5. Asiguratorii publici şi privaţi pot oferi pachete de servicii suplimentare şi complementare negociate direct cu asiguraţii sau angajatorii acestora;

Prevederi privind asigurarea calităţii serviciilor de sănătate:

a. Se va înfiinţa o autoritate naţională care va evalua şi acredita sau certifica conformitatea cu standardele de calitate pentru toate categoriile de furnizori de servicii medicale;

b. MS va controla calitatea serviciilor prin intermediul serviciilor de specialitate din cadrul DSP-urilor;

c. Asiguratorii vor controla respectarea clauzelor contractuale inclusiv cele privind calitatea;

d. Atât MS cât şi asiguratorii pot solicita la autorităţii naţionale reevaluarea unui furnizor atunci când constată neconformităţi;

e. Asiguratorii pot rezilia direct un contract cu un furnizor care nu respectă clauzele contractuale referitoare la calitate fără a mai solicita reevaluarea, dar atenţionând autoritatea naţională asupra neconformităţilor constate.

Prevederi privind garantarea respectării principiilor solidarităţii şi universalităţii în asistenţa medicală

1. CNAS va aloca pe criteriul riscului de boală a colectivităţilor asigurate la fiecare asigurator sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu Pachetul de servicii medicale de bază (PSMB);

2. CNAS va reglementa conform legii funcţionarea sistemului obligatoriu de asigurări;

3. Tarifele maximale şi preţurile de referinţă şi de decontare utilizate pentru serviciile medicale din PSMB se vor stabili de către MS pe baza unei metodologii aprobate prin ordin de ministru. Acestea vor fi aprobate prin HG;

4. Pentru acoperirea unor cheltuieli neprevăzute la nivelul CNAS va exista un fond de reechilibrare care va fi alocat cu aprobarea CA la solicitarea fundamentată a asiguratorilor

Prevederi privind corelarea PSMB cu capacitatea de plată a fondului, prin stabilirea criteriilor de definire a acestuia

1. Criteriul riscului financiar - acoperirea acelor cheltuieli cu serviciile medicale care depăşesc capacitatea financiară a asiguratului

2. Criteriul riscului de boală - se referă la acele servicii pentru care nu există alternativă diagnostică sau terapeutică şi de a căror acordare depinde validitatea sau viaţa pacientului

a. Pentru asiguraţii care fac dovada unor venituri mici, aceste servicii se acordă în cadrul unui pachet social de servicii susţinut din BS.

Rezultă următoarele categorii de servicii

1. servicii care se acordă pentru boli cu risc vital sau invalidant

a. Servicii cu costuri mici care se acordă sporadic, în general pentru afecţiuni intercurente, care pot fi suportate direct de către pacient ; (PSSM)

b. Servicii cu costuri relativ mici dar care se acordă constant perioade lungi de timp şi care presupun un efort financiar susţinut; (PSMB)

c. Servicii cu costuri mari care se acordă sporadic pentru afecţiuni acute ; (PSMB)

d. Servicii cu costuri mari care se acordă perioade lungi de timp ; (PSMB) (Special)

2. servicii care se acordă pentru boli fără risc vital sau invalidant

a. Servicii cu costuri mari pentru care există alternative cu costuri mai mici, acordate pentru boli fără risc vital sau invalidant;

b. Servicii care indiferent de costuri nu presupun un risc vital sau invalidant

Pe baza acestei clasificări se constituie pachetele de servicii astfel:

1. pachetul de servicii medicale de bază din serviciile de la punctele 1.b., 1.c. şi 1.d.

2. pachetul social de servicii medicale din serviciile de la punctul 1.a.

3. pachetul special de servicii medicale din serviciile de la punctul 1.d.

4. pachetele de servicii medicale suplimentare din serviciile de la punctul 1.a. pentru persoanele neasistate social, 2.a. şi 2.b.

Prevederi privind realizarea echilibrului financiar

1. Creşterea veniturilor prin:

a. Eliminarea categoriilor de asiguraţi scutiţi prin legi speciale de plata contribuţiei la asigurări de sănătate şi susţinerea lor de către bugetul de stat

b. Utilizarea în totalitate, a sumelor colectate sub formă de accize la produsele de tutun şi băuturile alcoolice, în sănătate, conform recomandărilor OMS;

c. Dezvoltarea asigurărilor voluntare prin:

i. Prin deductibilitate fiscală nelimitată asemenea deductibilităţii aprobate pentru medicina muncii

ii. Creşterea volumului de servicii suplimentare şi complementare care pot face obiectul asigurărilor voluntare

2. Eficientizarea şi limitarea cheltuielilor cu pachetul de servicii medicale de bază

a. Creşterea eficacităţii medicinii de familie şi de ambulator prin introducerea unui mecanism de plată fundamentat pe rezultate

b. Limitarea accesului sau eliminarea serviciilor generatoare de abuz moral cum sunt:

i. Alegerea furnizorului de servicii medicale să fie limitată la portofoliul de furnizori ai asiguratorului

ii. Alegerea medicului de spital se face cu plată suplimentară sau asigurare suplimentară

iii. Opţiunea pentru o alternativă terapeutică sau diagnostică mai scumpă se acorde cu contribuţie personală la nivelul unui preţ de referinţă

iv. Limitarea numărului de investigaţii imagistice anodine

3. Prevederi privind reorganizarea spitalelor

Titlul referitor la organizarea şi funcţionarea spitalelor are drept scop introducerea conceptului de autoguvernare a spitalului prin creşterea libertăţii manageriale care să permită eficientizarea activităţii.

Prin prevederile acestui capitol se urmăreşte:

Crearea posibilităţii reorganizării spitalelor, ca Fundaţii, unităţi nebugetare, non profit, de utilitate publică. Decizia reorganizării aparţine actualului administrator al spitalului care devine membru fondator unic al Fundaţiei.

Reducerea birocraţiei prin coborârea nivelului de decizie la nivelul conducerii spitalului. Aceasta va avea libertatea de a decide, fără aprobări superioare, asumându-şi responsabilitatea şi respectând reglementările Ministerului Sănătăţii privind organizarea şi funcţionarea spitalelor, asupra:

- angajării de personal, în conformitate cu normativele în vigoare, fără aprobarea Ministerului Sănătăţii sau alte constrângeri actuale;

- utilizării la capacitate maximă a resurselor tehnice şi umane din spital prin acordarea asistenţei medicale în regim privat, la cererea pacienţilor

- atragerii de investiţii private în spitalul public pentru creşterea calităţii serviciilor medicale, ceea ce va permite o competiţie reală cu spitalele private

- remunerării medicilor şi personalului medical în funcţie de calitatea, complexitatea şi volumul activităţii, pe baza rezultatelor obţinute

- realizării de parteneriate public-privat, în vederea dezvoltării capacităţii de asistenţă medicală şi creşterii calităţii serviciilor medicale

Pacienţii vor beneficia de:

creşterea calităţii serviciilor medicale ca urmare a:

i. competiţiei cu sectorul privat şi atragerii de investiţii suplimentare din sectorul privat

ii. cointeresării personalului medical prin suplimentarea veniturilor

reducerea plăţilor informale

facilitarea dezvoltarea asigurărilor voluntare de sănătate ca urmare a dezvoltării asistenţei medicale în regim privat în cadrul spitalului public

Clarificarea clasificării spitalelor prin excluderea criteriului teritorial de clasificare şi definirea categoriei de spital în care se desfăşoară învăţământul medical;

Posibilitatea universităţilor de învăţământ medical de a avea în administrare spitale în care se desfăşoară învăţământ medical.

 

TITLUL V

SPITALELE

CAP. 1

Dispoziţii generale

Art. 1

(1) Spitalul este unitatea medicala cu paturi, cu personalitate juridică, de utilitate publică, ce furnizează servicii medicale.

(2) Spitalul poate fi public, privat şi public cu structuri în care se desfăşoară activitate privată.

(3) Spitalele au ca obiect de activitate furnizarea de servicii medicale preventive, curative, de recuperare şi/sau paleative în regim de spitalizare continua, spitalizare de zi, ambulator și îngrijiri la domiciliu, în relație contractuală cu asiguratori publici și privați sau cu plată directă, la cererea pacienților în conformitate cu clasificarea în funcţie de competenţe, stabilită prin ordin al ministrului sănătăţii

(4) Activităţile organizatorice şi funcţionale cu caracter medico-sanitar din spitalele publice și private sunt reglementate şi supuse controlului Ministerului Sănătăţii, iar în spitalele din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, controlul este efectuat de Ministerul Sănătăţii şi de structurile specializate ale acestora. Normele de efectuare a controlului organizatoric și funcțional se vor aproba prin hotărâre de Guvern.

(5) Spitalul poate furniza servicii medicale numai dacă funcţionează în condiţiile autorizaţiei sanitare de funcţionare. In lipsa acesteia, activitatea spitalelor se suspendă, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.

Art. 2

(1) În spital se pot desfăşura şi activităţi de învăţământ medico-farmaceutic, postliceal, universitar şi postuniversitar, precum şi activităţi de cercetare ştiinţifică medicală.

(2) Colaborarea dintre spitale şi instituţiile de învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical, se desfăşoară pe bază de contract, încheiat conform metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei şi cercetării.

(3) Cercetarea ştiinţifică medicală, inclusiv studiile clinice se efectuează exclusiv pe bază de contract de cercetare, încheiat între spital şi finanţatorul cercetării cu avizul conform al Ministerului Sănătăţii, conform prevederilor legale în vigoare.

(4) În spitale se pot desfăşura activităţi de educaţie medicală continua pentru medici, asistenţi medicali şi alt personal. Costurile acestor activităţi sunt suportate de personalul beneficiar. Spitalul poate suporta astfel de costuri, în condiţiile alocărilor bugetare.

(5) Promovarea produselor medico-farmaceutice in spital se face conform metodologiei stabilite prin ordin de ministru.

Art.3

(1) Spitalul asigură condiţii de investigaţii medicale si tratament conform nivelului de competenta stabilit pe baza criteriilor aprobate de Ministerul Sanatatii

(2) Spitalul asigură condiţii de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.

(3) Spitalul răspunde, în condiţiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor no s ocomiale.

Art. 4

Pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, Ministerul Sănătăţii propune, evaluează periodic nevoia de servicii medicale spitalicești și propune o dată la 3 ani, Planul naţional de paturi din sistemul de asigurari obligatorii de sănătate care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, incluzând toate categoriile de spitale.

(1) Toate spitalele au obligaţia de a acorda primul ajutor medical de urgenţă, la nivelul competenţei personalului prezent, oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critică sau cu potenţial de agravare, până la predarea acesteia către un echipaj medical de urgenţă.

(2) Spitalul răspunde solicitării autorităţilor pentru asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale, accidente colective şi alte situaţii de criză conform legislaţiei în vigoare.

CAP. 2

Organizarea şi funcţionarea spitalelor

Art.5

(1) Spitalele se organizează şi funcţionează, în funcţie de regimul proprietăţii, în:

o spitale publice, organizate ca instituţii publice sau fundații, aflate în administrarea Ministerului Sănătăţii, a ministerelor cu rețea sanitară proprie, a universităților de medicină și farmacie și a autorităților publice locale ;

o spitale private, organizate ca persoane juridice de drept privat;

o spitale publice cu structuri în care se desfăşoară activitate privată.

(2) Administratorul spitalului public poate decide schimbarea statutului organizatoric al spitalului intr-una din cele două forme de la alin. 1, cu avizul Ministerului Sanatatii

(3) Din punct de vedere al învăţământului şi al cercetării ştiinţifice medicale, spitalele pot fi:

Institute - spitale cu caracter regional, monoprofil, care acordă asistență medicală completă pentru cazurile complexe, cu incidență scăzută, care necesită o experiență profesională crescută. Spitalul dispune de dotări tehnice de înaltă performanță, desfășoară activitate de învățământ universitar și post universitar, și activitate de cercetare fundamentală și clinică cu personal dedicat

spitale universitare - spitale care au ca administrator o universitate de învătământ medico farmaceutic acreditată şi desfăşoară activitate de învăţământ, cercetare ştiinţifică-medicală şi de educaţie continuă.

spitale clinice - spitale care au în componenţă structuri clinice care asigură asistenţă medicală, desfăşoară activitate de învăţământ, cercetare ştiinţifică-medicală şi de educaţie continuă, având relaţii contractuale cu o instituţie de învăţământ medical superior acreditată. Pentru activitatea medicală, diagnostică şi terapeutică, personalul didactic este în subordinea administraţiei spitalului, în conformitate cu prevederile contractului de muncă

structurile clinice - structurile de spital în care se desfăşoară activităţi de asistenţă medicală, învăţământ medical, cercetare ştiinţifică-medicală şi de educaţie medicală continuă (EMC). În aceste structuri este încadrat cel puţin un cadru didactic universitar, prin integrare clinică. Pentru activitatea medicală, diagnostică şi terapeutică, personalul didactic este în subordinea administraţiei spitalului, în conformitate cu prevederile contractului de muncă;

(4) În funcţie de competenţe, spitalele pot fi clasificate pe categorii. Criteriile în funcţie de care se face clasificarea se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.

Art.6

Spitalele publice organizate ca fundaţii, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, cu modificările şi completările ulterioare sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, de utilitate publica.

Art.7

(1) Spitalele publice organizate ca instituţii publice sunt administrate şi conduse de către un consiliu de administraţie, un comitet director condus de un manager.

(2) Modalităţile de înfiinţare, organizare şi conducere a spitalelor se stabilesc prin Normele metodologice la prezenta lege, aprobate prin hotarare de guvern

Art.8

Prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 pentru spitalele care sunt organizate sub formă de fundaţii de către autorităţi sau instituţii publice:

a) recunoaşterea caracterului de utilitate publică se dobândeşte de la data înfiinţării şi înscrierii în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.

b) se aplică prevederile alin. (1) şi (2) de la Art. 7

Art. 9

(1) Indiferent de forma de organizare a spitalelor, acestea trebuie să respecte integral reglementările referitoare la acordarea de servicii medicale, precum şi pe cele referitoare la clasificarea, autorizarea şi acreditarea spitalelor.

(2) În funcţie de competenţe, spitalele sunt clasificate pe categorii. Criteriile în funcţie de care se face clasificarea se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.

(3) Pentru asigurarea continuitatii si complementaritatii serviciilor medicale spitalele pot să incheie acorduri cu alţi furnizori de servicii, care sa asigure finalizarea cazului, în cadrul unor reţele funcţionale de asistenţă medicală, aşa cum sunt acestea definite prin normele de aplicare ale prezentei legi.

Art.10

(1) Autorizaţia sanitară de funcţionare se emite în condiţiile stabilite prin normele aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi dă dreptul spitalului să funcţioneze. După obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare, spitalul intră în procedura de acreditare. Procedura de acreditare nu se poate extinde pe o perioadă mai mare de 5 ani. Neobţinerea acreditării până la data de 31 decembrie 2015 conduce la imposibilitatea contractării din sistemul asigurarilor de sănătate al spitalului în cauză.

(2) Acreditarea spitalului atestă conformitatea cu standardele adoptate la nivel național prin organismul de acreditare având următoarele obiective:

a. sa ofere siguranta populatiei în legatura cu serviciile acreditate ;

b. sa ofere informatii corecte despre performanța serviciilor oferite populației și tuturor parților interesate;

c. să stimuleze și să motiveze spitalele și pe practicieni în activitatea lor îndreptată spre satisfactia populației printr-o înaltă calitate a serviciilor lor.

(3) Acreditarea se acordă de către Agenţia Naţională pentru Calitate şi Informaţie în Sănătate (ANCIS), care are în structura sa Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor.

(4) Lista cu unităţile spitaliceşti acreditate şi categoria acreditării se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art.11

(1) Acreditarea este valabilă 5 ani. Înainte de expirarea termenului, spitalul solicită evaluarea în vederea reacreditării.

(2) Reevaluarea unui spital se poate face şi la solicitarea Ministerului Sănătăţii, a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate sau, după caz, a ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum si a asiguratorului de sănătate. Taxele legate de reevaluare sunt suportate de solicitant.

(3) Dacă în urma evaluării se constată că nu mai sunt îndeplinite standardele de acreditare, ANCIS acordă un termen pentru conformare sau retrage acreditarea pentru categoria solicitată.

CAP. 3

Finanţarea spitalelor

Art.12

1) Spitalele publice sunt finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin:

a. Din contractele de servicii medicale încheiate cu asiguratorii publici sau privaţi

b. Din plata directă a serviciilor medicale oferite la cerere

c. De la bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii pentru

i. desfăşurarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate

ii. investiţii

d. De la bugetele administraţiei publice teritoriale

e. Din din fonduri europene nerambursabile

f. Din contracte de închiriere ale unor spaţii medicale, aparatură şi echipamente către alţi furnizori de servicii medicale

g. Donaţii , sponsorizări, contracte de cercetare, coplată pentru servicii medicale, contracte de cercetare.

h. Servicii medicale, hoteliere, sau de altă natură furnizate la cerere.

i. Legate

j. Împrumuturi interne sau externe în vederea finanţării investiţiilor

k. Asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică

l. Editarea şi furnizarea unor publicaţii cu caracter medical

m. Alte surse conform legislaţiei în vigoare

2) Spitalele organizate ca fundaţii funcţionează în condiţiile prevăzute de OG 26/2000, cu modificările şi completările ulterioare şi de prezenta lege, activitatea lor fiind non-profit.

3) Pentru spitalele publice bugetele locale participă la finantarea unor cheltuieli de administrare si functionare,respectiv bunuri si servicii,investitii,reparatii capitale, consolidare,extindere si modernizare, dotari cu echipamente medicale, inclusiv cheltuieli pentru servicii medicale in vederea bunei desfasurari a actului medical, a unitatilor sanitare publice de interes judetean sau local, in limita creditelor bugetare aprobate cu aeasta destinatie in bugetele locale.

4) Indiferent de forma de organizare, spitalele pot să încheie contracte de furnizare de servicii medicale în sistemul asigurărilor de sănătate, cu condiţia încadrării Planului naţional de paturi, elaborate de către Ministerul Sănătăţii, precum şi a condiţiilor de contractare stabilite prin Contractul Cadru.

5) In vederea derulării programelor naţionale de sănătate şi desfăşurării unor activităţi specifice, spitalele pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu asiguratorii de sănătate, precum şi cu direcţiile de sănătate publică în conformitate cu structura organizatorică a acestora.

Art.13

Spitalele private pot încheia contract de furnizare de servicii medicale în aceleaşi condiții cu spitalele publice

Art.14

(1) Spitalele, indiferent de forma de organizare, care realizează venituri din contracte de furnizare de servicii medicale în sistemul asigurărilor de sănătate, au obligaţia organizării unui audit financiar extern anual.

(2) Bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalelor, execuţia bugetară, raportul anual de audit raportul anual de activitate se publică pe site-ul unităţii medicale sau al autorităţii ierarhice direct superioare.

Art. 15

(1) Spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale pot primi sume de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, care se alocă prin transfer către autorităţile administraţiei publice locale, pentru:

a) finalizarea obiectivelor de investiţii noi, de investiţii în continuare, nominalizate în listele programului de investiţii, anexă la bugetul Ministerului Sănătăţii din legea bugetului de stat, aflate în derulare la nivelul spitalelor,

b) dotarea cu aparatură medicală, în condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale participă la achiziţionarea acestora cu fonduri în cuantum de minimum 5% din valoarea acestora;

c) reparaţii capitale la spitale, în condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale participă cu fonduri în cuantum de minimum 3% din valoarea acestora;

d) finanţarea obiectivelor de modernizare, transformare şi extindere a construcţiilor existente, precum şi expertizarea, proiectarea şi consolidarea clădirilor în condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale participă la achiziţionarea acestora cu fonduri în cuantum de minimum 5% din valoarea acestora.

(2) Sumele alocate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi din bugetul autorităţilor administraţiei publice locale prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi d), criteriile de alocare, precum şi lista spitalelor publice beneficiare se aprobă anual prin ordin al ministrului sănătăţii, în termen de 60 de zile de la data publicării legii bugetului de stat.

(3) Ordinul prevăzut la alin. (2) se aprobă ca urmare a propunerii făcute de o comisie de analiză a solicitărilor depuse la Ministerul Sănătăţii.

Art.16

Controlul asupra activităţii financiare a spitalului public se face, în condiţiile legii, de Curtea de Conturi, Ministerul Sănătăţii, de ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie sau de alte institutii abilitate prin lege.

Art.17

Decontarea contravalorii serviciilor medicale contractate in sistemul de asigurari de sănătate se face conform contractului de furnizare de servicii medicale, pe bază de documente justificative, în funcţie de realizarea acestora, cu respectarea prevederilor privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor de sănătate.

Art.18

(1) Normativele de personal prevazute in reglementarile in vigoare reprezinta baza minima de incadrare pentru furnizarea serviciilor medicale indiferent de forma de organizare a spitalelor.

(2) În situaţia în care spitalul organizat ca instituţie publică nu are personal propriu angajat suficient, pentru acordarea asistenţei medicale corespunzătoare structurii organizatorice aprobate în condiţiile legii, poate încheia contracte de prestări servicii pentru asigurarea acestora.

CAP. 4

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art.19

(1) Spitalul, indiferent de forma de organizare, are obligaţia să înregistreze, să stocheze, să prelucreze şi să transmită informaţiile legate de activitatea sa, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.

(2) Raportările se fac către Ministerul Sănătăţii, serviciile publice deconcentrate cu personalitate juridică ale Ministerului Sănătăţii, ANCIS şi, după caz, către ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, pentru constituirea bazei de date, la nivel naţional, în vederea fundamentării deciziilor de politică de sănătate, precum şi pentru raportarea datelor către organismele internaţionale.

(3) Spitalele au obligatia sa raporteze catre CNAS si asiguratori toate datele mentionate in contracte, conform metodologiei aprobate de CNAS

(4) Documentaţia primară, ca sursă a acestor date, se păstrează, securizată şi asigurată sub formă de document scris şi electronic, constituind arhiva spitalului, conform reglementărilor legale în vigoare.

(5) Informaţiile prevăzute la alin. (1), care constituie secrete de stat şi de serviciu, vor fi accesate şi gestionate conform standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate.

Art.20

(1) Imobilele din domeniul public al statului sau al unor unităţi administrativ-teritoriale, aflate în administrarea unor spitale publice, care se reorganizează şi devin disponibile, precum şi aparatura medicală pot fi, în condiţiile legii, închiriate sau concesionate, după caz, unor persoane fizice ori juridice, în scopul organizării şi funcţionării unor furnizori de servicii medicale sau pentru alte forme de asistenţă medicală ori socială, în condiţiile legii.

(2) Sumele obţinute în condiţiile legii din închirierea bunurilor constituie venituri proprii ale spitalului şi se utilizează pentru cheltuieli curente şi de capital, în conformitate cu bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.

 

TITLUL X

SISTEMUL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE

Cap. 1

Dispoziţii generale

Art. 2

(1) Asigurările obligatorii de sănătate reprezintă mecanismul principal de finanţare a serviciilor de sănătate prin care se asigură, în mod coordonat, accesul asiguraţilor la diferite tipuri de pachete de servicii, decontate din Fondul naţional de asigurări obligatorii de sănătate, denumit in continuare FOND.

(2) Obiectivele sistemului de asigurări obligatorii de sănătate sunt:

a) protejarea asiguraţilor faţă de riscul de îmbolnăvire şi accidentare şi de efortul financiar indus de acestea;

b) asigurarea protecţiei universale, echitabile şi nediscriminatorii a asiguraţilor.

(3) Asigurările obligatorii de sănătate funcţionează ca un sistem unitar la nivel naţional, pe baza următoarelor principii:

a) solidaritate şi subsidiaritate în constituirea şi utilizarea Fondului naţional de asigurări obligatorii de sănătate;

b) alegerea liberă şi informată de către asiguraţi atât a asigurătorului, cât şi a furnizorilor certificaţi / acreditaţi de servicii de sănătate, de medicamente şi de dispozitive medicale, numiţi în continuare FURNIZORI, în condiţiile prezentei legi, ale legislaţiei secundare aferente şi ale contractelor dintre asigurat şi asigurător;

c) libera concurenţă atât între asigurătorii de sănătate, cât şi între furnizorii care încheie contracte cu aceştia, în condiţiile legii;

d) autonomie în conducerea şi în administrarea Fondului naţional de asigurări obligatorii de sănătate;

e) participarea bugetului de stat la plata contribuţiei de asigurări obligatorii de sănătate pentru categoriile protejate sau/şi scutite prin legi speciale de la plata contribuţiei pentru asigurările obligatorii de sănătate;

f) transparenţa activităţii şi finanţării sistemului de asigurări obligatorii de sănătate;

g) obligativitatea plăţii, directe sau indirecte a contribuţiei la Fond pentru toţi cetăţenii;

h) promovarea evaluării tehnologiilor medicale şi a medicinei bazate pe dovezi ştiinţifice, în scopul asigurării unei utilizări cost-eficace a Fondului;

(4) Pot funcţiona şi forme voluntare de asigurare a sănătăţii, alături de asigurările obligatorii. Participarea la o asigurare voluntară de sănătate nu exonerează persoana de obligaţia de a plăti contribuţia la sistemul asigurărilor obligatorii de sănătate.

Art. 3

(1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi noţiunile folosite au următoarele semnificaţii:

a) servicii medicale - servicii de sănătate specific nominalizate în pachetele de servicii, furnizate de către persoanele fizice şi juridice, potrivit prevederilor prezentului titlu şi legislaţiei secundare;

b) pachetul minimal de servicii de sănătate - se acordă persoanelor care nu fac dovada calităţii de asigurat şi cuprinde servicii de sănătate numai în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi al bolilor cu potenţial endemo-epidemic stabilite prin acordul-cadru, denumit în continuare PMSS;

c) pachetul de servicii de sănătate de bază - se acordă persoanelor asigurate şi cuprinde serviciile de sănătate, profilactice şi curative, de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte servicii la care au dreptul asiguraţii şi se suportă din fond, în condiţiile prevăzute de acordul-cadru, denumit în continuare PSSB;

d) pachetul social de servicii de sănătate - se acordă, împreună cu pachetul de servicii de sănătate de bază, asiguraţilor cu venituri mici şi persoanelor asistate social, pentru servicii de sănătate considerate esenţiale şi care vor fi precizate în acordul-cadru şi decontate de la bugetul de stat, denumit în continuare PSSS;

e) pachetul special - se acordă asiguraţilor pentru acoperirea costurilor bolilor cu prevalenţă scazută şi impact financiar ridicat, estimat pe baza studiilor de evaluare a tehnologiilor medicale, denumit în continuare PS;

f) pachetul voluntar - se acordă asiguraţilor care încheie un contract de asigurare voluntară pentru servicii de sănătate suplimentare şi complementare, denumit în continuare PV;

g) furnizorii - persoane fizice sau juridice autorizate de către Ministerul Sănătăţii pentru a furniza servicii de sănătate, medicamente, dispozitive medicale şi alte servicii de sănătate în condiţiile legii, eligibili pentru încheierea de contractate cu asigurătorii;

h) asigurător de sănătate, asigurător - persoana juridică română autonomă, de drept public sau privat, constituite ca societãþi pe acþiuni, societãþi mutuale şi/sau instituţii publice, sucursala unei societăţi de asigurare sau a unei societăţi mutuale dintr-un stat terţ, precum şi sucursala unei societăţi de asigurare sau a unei societăţi mutuale dintr-un stat membru UE, care a primit o autorizaþie de la autoritatea competentã a statului membru de origine, autorizate în condiţiile legii să exercite activităţi specifice de asigurări de sănătate;

i) societate mutualã de asigurãri - persoană juridică civilă ai cărei asociaţi sunt deopotrivă asiguraţi şi asigurători;

j) asiguraţi - cetăţenii români, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au drept de lungă şedere sau au domiciliul în România, care fac dovada plăţii contribuţiei la Fondul naţional de asigurări obligatorii de sănătate;

k) coasiguraţii - soţul, soţia sau părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;

l) autorizarea - reprezintă procesul şi decizia în urma căreia instituţia în drept emite un certificat care permite furnizorului de servicii de sănătate să-şi exercite activitatea de specialitate în România, în urma efectuării controlului din punct de vedere al calificării şi al respectării prevederilor legislaţiei în vigoare din domeniu;

m) evaluarea serviciilor de sănătate - procedură externă de verificare a unui furnizor de servicii de sănătate cu privire la conformitatea cu standardele şi condiţiile prealabil stabilite pentru contractarea şi realizarea serviciilor de sănătate, conform prevederilor acordului cadru;

n) contractare CNAS - asigurător de sănătate - procesul prin care se reglementează relaţiile dintre CNAS şi asigurătorii de sănătate, în vederea alocării sumelor pentru asiguraţii din cadrul sistemului de asigurări obligatorii de sănătate şi definirii condiţiilor acordării serviciilor de sănătate din pachetul de bază;

o) contractarea dintre asigurător de sănătate şi furnizor - constituie procesul prin care se negociază, se agreează şi se reglementează relaţiile dintre asigurătorii de sănătate şi furnizorii de servicii de sănătate, în vederea furnizării de servicii de sănătate asiguraţilor

p) Acordul - cadru - reprezintă cadrul de reglementare a sistemului de asigurări obligatorii de sănătate;

q) contractantul asigurării - persoana fizică sau juridică ce încheie o asigurare de sănătate cu un asigurător de sănătate public sau privat, în numele şi în beneficiul asiguratului. Contractantul asigurării poate fi identic cu asiguratul în cazul persoanelor fizice;

r) asigurarea obligatorie de sănătate - asigurare încheiată în mod obligatoriu între un asigurător de sănătate şi contractantul asigurării în beneficiul persoanei care face obiectul asigurării obligatorii, cu respectarea prezentei legi şi a celorlalte reglementări aplicabile;

s) asigurare voluntară de sănătate - asigurare de sănătate încheiată de către un asigurător cu asiguratul pentru care are încheiată şi asigurare obligatorie de sănătate, având acelaşi statut fiscal de deductibilitate pentru angajat si angajator ca şi asigurarea obligatorie de sănătate;

t) asigurare facultativă de sănătate - reprezintă asigurarea obligatorie de sănătate încheiată cu contractantul asigurării care nu are obligaţia de a se asigura, conform prezentei legi;

u) coplata - reprezintă plata a unei contribuţii a asiguratului pentru a putea beneficia de serviciile de sănătate din pachetul de servicii de sănătate de bază din cadrul sistemului naţional de asigurări obligatorii de sănătate, încasată suplimentar de către furnizor faţă de suma decontată din fond. Coplata poate fi acoperită printr-o asigurare voluntară;

v) tichetul moderator pentru sănătate reprezintă documentul justificativ prin care se face dovada coplăţii serviciilor de sănătate, respectiv un formular cu regim special, ale cărui model şi utilizare se aprobă prin ordin comun al Ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui CNAS;

w) tariful de referinţă - tariful utilizat în sistemul de asigurări obligatorii de sănătate pentru plata unor servicii de sănătate, potrivit politicii de preţuri a Ministerului Sănătăţii;

x) dispozitiv medical - orice instrument, aparat, echipament, software, material sau alt articol, utilizate separat sau în combinaţie, inclusiv software-ul destinat de către producătorul acestuia a fi utilizat în mod specific pentru diagnosticare şi/sau în scop terapeutic şi necesar funcţionării corespunzătoare a dispozitivului medical, destinat de către producător a fi folosit pentru om în scop de:

a) diagnosticare, prevenire, monitorizare, tratament sau ameliorare a unei afecţiuni;

b) diagnosticare, monitorizare, tratament, ameliorare sau compensare a unei leziuni sau a unui handicap;

c) investigare, înlocuire sau modificare a anatomiei sau a unui proces fiziologic;

d) control al concepţiei,

şi care nu îşi îndeplineşte acţiunea principală pentru care a fost destinat în organismul uman sau asupra acestuia prin mijloace farmacologice, imunologice sau metabolice, dar a cărui funcţionare poate fi asistată prin astfel de mijloace;

Accesoriu - un articol care, deşi nu este un dispozitiv, este destinat în mod special de către producător să fie utilizat împreună cu un dispozitiv, pentru a permite utilizarea acestuia în conformitate cu scopul propus dat de producător respectivului dispozitiv;

y) preţul de decontare - preţul suportat din Fondul naţional de asigurări obligatorii de sănătate pentru medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea care se acordă bolnavilor. Lista acestora şi preţul de decontare se aprobă prin ordin comun al presedintelui CNAS si al Ministrului Sănătăţii.

(2) Definiţiile care pot exista în alte legi şi care sunt diferite de cele prevăzute la alin. (1) nu se aplică în cazul prezentei legi.

Cap.2

Constituirea şi utilizarea Fondului naţional de asigurări obligatorii de sănătate

SECŢIUNEA 1

Constituirea Fondului naţional de asigurări obligatorii de sănătate

Art. 4

(1) Fondul naţional de asigurări obligatorii de sănătate este un fond special care se constituie şi se utilizează potrivit prezentei legi, fiind gestionat în mod autonom şi transparent de către CNAS.

(2) Constituirea fondului se face din contribuţia pentru asigurări obligatorii de sănătate, denumită în continuare contribuţie, suportată după caz, de către asiguraţi în mod direct sau prin angajator, respectiv de persoanele fizice şi juridice care angajează personal salariat, din subvenţii si transferuri de la bugetul de stat pentru persoanele care nu-şi pot plăti contribuţiile sau sunt scutite conform unor legi speciale, din alte surse stabilite prin prezenta lege pentru diferite categorii de persoane asigurate, precum şi din alte surse - donaţii, sponsorizări, dobânzi şi alte venituri, potrivit legii.

(3) Contribuţiile la asigurările obligatorii de sănătate se stabilesc astfel:

(I) Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%, care se aplică asupra:

a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, precum şi orice alte venituri realizate din desfăşurarea unei activităţi dependente. Dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât 5,5% aplicată la un salariu minim pe economie, lunar;

b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi independente care se supun impozitului pe venit. Dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât 5,5% aplicată la un salariu minim pe economie, lunar;

c) veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit şi veniturilor din silvicultură, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadrează la lit. b). În cazul persoanelor care realizează astfel de venituri sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia şi care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contribuţia datorată nu poate fi mai mică decât 5,5% aplicată la un salariu minim pe economie, lunar;

d) indemnizaţiilor de şomaj. În cazul persoanelor care realizează astfel de venituri sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia şi care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contribuţia datorată nu poate fi mai mică decât 5,5% aplicată la un salariu minim pe economie, lunar;

e) veniturilor din pensiile care depăşesc pragul de 740 de lei;

f) veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a) - e), dar nu mai puţin de un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar.

(II) Persoanele juridice sau fizice care au calitatea de angajator au obligaţia să calculeze şi să vireze la fondul asigurărilor obligatorii de sănătate o cotă de 5,2% aplicată la fondul de salarii, datorată pentru asigurarea sănătăţii personalului din unitatea respectivă.

(III) 5,5% pentru celelalte categorii de persoane care au obligaţia plăţii contribuţiei şi pentru care plata se face din alte surse. Contribuţia datorată astfel nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu minim pe economie, lunar

(4) Pentru afecţiunile cu prevalenţă scăzută şi risc vital al căror cost nu se încadrează în culoarul de risc calculat pentru afecţiunile cu prevalenţă crescută, se pot constitui fonduri dedicate, printr-o contribuţie suplimentară şi/sau prin susţinerea de la bugetul de stat a unei părţi din necesarul cheltuielilor. Fondul dedicat devine activ după o perioada de cotizare, moment în care serviciile pentru boala/bolile respective nu vor mai face parte din PSSB, constituindu-se un pachet de servicii de sănătate speciale numit în continuare PS.

(5) Sursele şi modalităţile de plată a contribuţiei pentru categoriile de asiguraţi prevăzuţi la alin. (3) lit. d) se vor stabili prin hotărâre a Guvernului. CNAS va colabora cu instituțiile competente pentru evidenţa actualizată a acestor cetăţeni şi colectarea la timp a contribuţiilor la asigurările obligatorii de sănătate pentru aceştia.

(6) Colectarea contribuţiilor se face de către Ministerul Finanţelor Publice, prin intermediul ANAF, în contul unic deschis pe seama CNAS, în condiţiile legii. Ministerul Finanţelor Publice informează lunar CNAS cu privire la contul curent şi despre:

- soldul final al fiecărei luni;

- toate mutaţiile zilnice sau tranzacţiile care au avut loc în contul curent în luna respectivă.

(7) Ministerul Finanţelor Publice nu percepe nici un cost cu privire la gestionarea contului curent al CNAS şi stabileşte de comun acord cu CNAS regulile cu privire la dobânda ce trebuie plătită, respectiv primită, pentru soldurile contului curent.

(8) Ministerul Finanţelor Publice nu este implicat în gestionarea şi utilizarea fondului. Structura bugetului de venituri şi cheltuieli a sistemului de asigurări este propusă de CNAS avizată conform de MS şi este aprobată de Parlament. ANAF virează lunar în contul CNAS sumele necesare în vederea acoperirii obligaţiilor financiare ale CNAS rezultate în urma contractelor încheiate de către aceasta cu asigurătorii de sănătate autorizaţi.

(9) În situaţii justificate, pentru acoperirea deficitului bugetului Fondului naţional de asigurări obligatorii de sănătate, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile bugetului fondului se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.

(10) Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări obligatorii de sănătate, destinată exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata acestor drepturi, de 0,85%, precum şi plata concediilor şi indemnizaţiilorse administrează de către bugetul CNAS în condiţiile legii, metodologia stabilindu-se prin hotărâre de guvern.

SECŢIUNEA 2

Utilizarea şi administrarea Fondului naţional de asigurări obligatorii de sănătate

Art. 5

(1) Fondul naţional de asigurări obligatorii de sănătate este gestionat si se repartizează de către CNAS asigurătorilor de sănătate pentru utilizare în funcţie de riscul de boală al colectivităţii asigurate la fiecare asigurător, calculat pe baza unei metodologii şi a criteriilor aprobate prin Hotărâre a guvernului.

(2) Formula de repartizare a fondurilor (echilibrarea ex-ante) va fi stabilită prin acordul-cadru pe baza riscului de boală a populaţiei înscrise la un asigurător, estimat în funcţie de factorii determinanţi ai stării de sănătate (mediul de rezidenţă, profilul demografic, vârstă, sex, natalitate, mortalitate etc.) şi profilul de morbiditate al asiguraţilor.

(3) Sumele colectate în contul Fondului naţional de asigurări obligatorii de sănătate se utilizează astfel:

a) o cotă de 93% se distribuie direct asigurătorilor de sănătate, conform contractelor încheiate cu CNAS, pentru plata serviciilor de sănătate inclusiv a celor acordate în baza documentelor internaţionale cu parteneri în domeniul sănătăţii la care România este parte, în condiţiile stabilite prin acordul-cadru, de către asigurătorii de sănătate;

b) o cotă de 1% se distribuie pentru cheltuielile de administrare, funcţionare şi de capital ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

c) o cotă de 6% rămâne în contul CNAS, din care: 1% se utilizează pentru constituirea Fondului de rezervă, iar 5% pentru echilibrarea ex-post a riscurilor între asigurători de sănătate autorizaţi,cu care CNAS

Ti-a placut articolul?

Comentarii