Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
16:20 19 08 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Analiză KeysFin România, fără bani străini! Ce pericol ascunde retragerea liniilor de finanţare externă

ro

30 Oct, 2014 10:20 663 Marime text
Economia românească riscă un puternic recul în 2015, pe fondul retragerii masive a capitalului străin şi a posibilei majorării a taxelor şi impozitelor, avertizează economiştii de la KeysFin. Dincolo de avansul PIB-ului raportat de INS, datele din economia reală sunt îngrijorătoare.
9,1 miliarde de euro. Reţineţi această sumă. Reprezintă banii pe care băncile-mamă i-au retras din România în intervalul 2008-2014. Motivul? Nu mai există business-uri atractive care merită finanţate.
Cu alte cuvinte, economia nu mai generează interesul pe care l-a stârnit în anii de glorie din “Epoca de Aur a consumului” 2005-2008, când ritmul de creştere al creditării în România a depăşit 50%, cu peste 20% peste nivelul ţărilor din regiune.
Graţie liniilor de credit externe acordate de băncile-mamă subsidiarelor locale, economia a avansat atunci spectaculos şi, din păcate, nesănătos, pentru că înafară de consum, prea puţine finanţări s-au dus spre investiţiile generatoare de plus-valoare, de dezvoltare economică pe orizontală, de locuri de muncă.
Senzaţia de prosperitate de atunci, dopată de credite, s-a întors în prezent împotriva noastră, iar economia reală resimte impactul din plin.
“Încercaţi să mergeţi la bancă să luaţi un credit de investiţii. Veţi fi puşi să aduceţi un vagon de acte, veţi fi verificaţi la sânge şi o să primiţi, cel mai probabil, un răspuns negativ. Motivul? Băncile nu prea mai au bani la dispoziţie”, afirmă economiştii de la KeysFin.
Potrivit datelor BNR, băncile mai au în prezent numai 13 miliarde de euro din liniile de finanţare externă, faţă de 22,1 mld.euro în decembrie 2008.
Băncile care au semnat Iniţiativa de la Viena, Erste, Raiffeisen, Eurobank, National Bank of Greece, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus, şi-au redus expunerea pe România în ultimii patru ani cu 25%, de la 65 la 50 de miliarde de euro. Aceste bănci deţin peste 70% din activele din mediul bancar românesc.
„Interacţiunea dintre fenomenul dezintermedierii şi o calitate insuficientă a portofoliului de credite acordate în perioada de expansiune a dus la apariţia unui cerc vicios, în care disponibilitatea scăzută a creditului, acumularea de credite neperformante şi reducerea investiţiilor şi a activităţii economice, în general, s-au alimentat reciproc“, explica, recent, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
În traducere liberă, bancherii sunt mai preocupaţi în prezent să scape de creditele neperformante decât să dea altele noi, pentru investiţii.
Astfel că, chiar dacă economia a crescut în 2013 cu 3,5% şi în mod normal asta ar fi trebui să ducă la un avans al creditării private, aceasta a scăzut cu aproape 5% în termeni reali, înregistrând, practic, cea mai dură ajustare de la începutul crizei.
O altă veste proastă este că nici băncile-mamă nu stau mai bine. Dovadă ultimul raport anunţat de Banca Centrală Europeană, care arată că 25 de bănci, printre care şi 6 care au filiale în România, au picat testul de stres al BCE, cu alte cuvinte nu au banii necesari pentru a rezista la un nou val de criză.
“În aceste condiţii, chiar dacă BNR a redus dobânda cheie, încercând să stimuleze creditarea, şansele ca acest lucru să se întâmple ţin de un miracol puţin probabil”, afirmă economiştii de la KeysFin.
Ieşirea banilor străini din ţară este completată de lipsa de performanţă în atragerea fondurilor europene.

Dincolo de spoturile de pe televiziuni care susţin ideea că există o avalanşă de de proiecte cu fonduri UE, situaţia absorbţiei finanţărilor este în continuare critică – n-am reuşit să atragem decât 35% din fondurile puse la dispoziţie gratuit de Uniunea Europeană.
În aceste condiţii, fără linii de finanţare, economia riscă un nou val de probleme. Sunt deja câteva semnale alarmante.
Sectorul construcţiilor a ratat sezonul de vară, agricultura meteo-sensibilă n-a mai înregistrat rezultatele din anii trecuţi, iar insolvenţele au revenit pe creştere în septembrie.
Cum iarna 2014-2015 se anunţă a fi una lungă şi grea din punct de vedere meteorologic, activitatea economică s-ar putea reduce substanţial.
Potrivit analiştilor de la KeysFin, nu este exclus ca, în aceste condiţii, economia să pună frână cel puţin în primul semestru din 2015.
BCR a redus deja estimările privind avansul economic al României, prognozând o creştere de 1,8% în acest an (faţă de 2,3% anterior)  şi 3% anul viitor (faţă de 3,3% anterior), pe fondul investiţiilor publice scăzute, dar şi din cauza deteriorării situaţiei economice a principalilor parteneri comerciali.
În cel mai grav scenariu, pentru a face rost de bani, mai cu seamă că nu mai are acces la banii de la FMI, iar colectarea taxelor şi impozitelor rămâne deficitară, Guvernul ar putea introduce sau va majora taxe şi impozite în 2015. Ar urma un cerc vicios din care toată lumea va avea de pierdut.
“După perioada electorală, în 2015, nu este exclus să asistăm la noi măsuri fiscale menite să contracareze scăderea încasărilor din taxe şi impozite”, afirmă experţii de la KeysFin. 
Potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană, România se află pe ultimul loc în UE la capitolul încasări din TVA, deficitul de colectare fiind undeva la 44%.
KeysFin remarcă, de altfel, apariţia în media a unor scenarii privind posibilele creşteri de impozite pe proprietăţi (construcţii, terenuri, maşini) şi introducerea unei cote de impozitare progresivă.
Autorităţile, prin vocea premierului Ponta, au respins însă informaţiile, cu anumite rezerve.
"Păstrarea cotei unice a fost o condiţie a partenerilor liberali din coaliţie. Am acceptat-o, o păstrăm şi sunt absolut convins că, până la alegerile din 2016, România va avea clar cota unică de 16%, iar, mai departe, sigur, forţele politice care vor avea legitimitatea dată de alegerile parlamentare din 2016 vor putea să spună dacă menţin această cotă unică sau nu", a spus Ponta.
El a reluat totodată ideea că nu vor fi majorate taxe şi impozite pentru anul viitor, cu argumentul că tot ceea ce a fost adoptat şi se află în dezbatere în prezent se înscrie în politica fiscal-bugetară deja aprobată cu organismele internaţionale.
"Aşa încât, 2015 şi 2016, nu cred că guvernul viitor are în vedere să mărească vreo taxă sau vreun impozit special", a afirmat Ponta, fără a da nicio garanţie că acest lucru se va întâmpla sau nu.
“Istoria ultimilor ani ne-a demonstrat că nu există nicio garanţie că actualul sistem fiscal va fi menţinut, iar introducerea, peste noapte, a  taxei pe stâlp reprezintă doar un singur exemplu’, afirmă cei de la KeysFin.

“Într-o economie care suferă de subfinanţare, o potenţială creştere a taxelor ar urma să ducă la o contracţie semnificativă a business-ului, cu consecinţele de rigoare – insolvenţe, falimente, disponibilizări şi creşterea economiei subterane”, avertizează aceştia.
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.
---
KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa românească. Detalii aflaţi de pewww.keysfin.com.
KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din România. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate în format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.
Doriti sa analizati o afacere, un grup sau un sector de activitate din Romania? Luati legatura acum cu unul dintre consultantii nostri pe: office@keysfin.com

Ti-a placut articolul?

Comentarii