Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
10:13 23 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Raportul Libertatea Presei în România, lansat de ActiveWatch „Mazăre și Constantinescu au folosit presa pentru acte de corupție“

ro

03 May, 2016 17:57 2575 Marime text
 
ActiveWatch a lansat astăzi Raportul FreeEx 2015-2016 - Libertatea Presei în România
 
Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, ActiveWatch lansează raportul anual privind situația libertății de exprimare în România — FreeEx 2015-2016 — Libertatea Presei în România.
 
Problemele structurale ale presei din România s-au manifestat vizibil și în anul 2015. Justiția a reușit să scoată la iveală metodele prin care mass-media au fost aservite în ultimii ani mediului politic, prin mecanisme corupte de finanțare, controlarea agendei publice cu ajutorul celor mai puternice instituții de presă, folosirea presei pentru șantaj sau implicarea ei în acte de corupție la cel mai înalt nivel.
 
Indexul global al libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere plasează România pe locul 49, urcând trei locuri față de anul precedent. Organizația punctează principalele probleme ale presei din țara noastră: 'Politizarea excesivă a mass-media, mecanisme corupte de finanțare, politici editoriale subordonate intereselor proprietarului, infiltrarea redacțiilor de către serviciile de informații — efecte ale transformării mass-media în instrumente de propagandă politică în ultimii ani'.
 
Principalele evenimente din 2015-2016 cu impact asupra libertății de exprimare:
 
— Au apărut noi cazuri de corupție în presă, de care se fac vinovați patroni și administratori de presă, dar și jurnaliști.
 
— Un cotidian a fost oferit drept mită unui politician acuzat de corupție, conform unui rechizitoriu DNA.
— Mai mulți patroni de presă au fost arestați pentru corupție și evaziune fiscală.
— Meseria de jurnalist este în continuare folosită abuziv de unele persoane pentru a intimida, șantaja sau pentru a face trafic de influență.
— Dosarele DNA au probat cum politicieni de la vârf dictau conținutul editorial al unor instituții de presă importante.
— Unele materiale de presă despre fostul Ministru de Interne, Gabriel Oprea, au fost ocolite de principalele redacții naționale.
— Mai mulți jurnaliști au fost îndepărtați din redacții din cauză că nu s-au aliniat orientării politice a acestora.
— Directorul unui cotidian a fost filat de persoane necunoscute.
— Infiltrarea redacțiilor de agenți sub acoperire ai serviciilor de informații a fost reconfirmată în 2015.
— Directorul SRI, George Maior, a jignit și a amenințat deschis oponenții legilor Big Brother.
— Unele autorități locale au făcut eforturi pentru a bloca difuzarea unor materiale jurnalistice critice la adresa lor.
— Avertizorii de integritate au fost hărțuiți de instituții sau companii publice.
— Instituțiile statului blochează accesul la informații despre evenimente-cheie din istoria recentă a României — Revoluția din decembrie 1989, Mineriada din iunie 1990 sau tragedia din clubul Colectiv.
— Numeroase autorități centrale și locale evită în mod sistematic să răspundă la solicitări de informații.
— La fel ca și anul trecut, au existat destul de multe situații în care autoritățile românești au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorității maghiare.
— În 2015 a continuat avalanșa de insolvențe care afectează instituțiile de presă în ultimii ani. O bună parte a televiziunilor și cotidianelor naționale au acumulat datorii către stat sau către alte entități private.
— Disponibilizările în redacții au continuat și în anul 2015, efect al dificultăților economice care afectează piața de media.
— Cea mai mare agenție de știri privată din piață a fost marcată de o gravă criză internă, redacția fiind afectată de plecări masive.
— Au fost lansate produse consistente de media online, inițiate de jurnaliști cu experiență, și a apărut o nouă agenție de știri.
— Apropierea anului electoral a generat o adevărată competiție în mediul politic în vederea sprijinirii televiziunilor greu lovite de criza financiară și de problemele penale ale patronilor.
— Obligațiile fiscale care au afectat, începând cu 1 ianuarie 2009, jurnaliștii remunerați pentru activități independente aferente drepturilor de autor, au fost anulate prin Legea amnistiei fiscale.
— Parlamentul a respins raportul anual de activitate al TVR, Consiliul de Administrație fiind demis.
— Activitatea televiziunii publice a fost marcată de criza financiară în care continuă să se afunde, bugetele pentru producție scăzând dramatic.
— Măsura insolvenței este tot mai des vehiculată ca soluție pentru situația TVR, în timp ce modificarea legii de funcționare continuă să nu prezinte interes politic.
 
— TVR a pierdut în instanță procese cu 762 de salariați cărora trebuie să le plătească salariile neindexate în perioada 2008-2012.
— CNA a continuat să se discrediteze în spațiul public din cauza proastei funcționări, a timidității cu care sancționează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri.
— Asupra instituției planează suspiciuni de corupție. Președinta și o fostă membră CNA sunt judecate pentru fapte de corupție.
— CNA continuă să aplice sancțiuni care nu țin cont de dreptul la liberă exprimare.
 
— A fost adoptată o modificare la Legea audiovizualului care permite Parlamentului demiterea Președintelui CNA odată cu respingerea raportului anual, un mecanism care deschide porțile arbitrariului și abuzului politic.
— Saga adoptării legislației de tip 'Big Brother' continuă. După ce Curtea Constituțională le-a declarat neconstituționale în 2014 și 2015, o parte din aceste legi au fost reintroduse de autorități sub pretextul recentelor atacuri teroriste din Europa.
— Dorința unor actori politici de a reincrimina insultă și calomnia rămâne un pericol constant pentru libertatea de exprimare.
— Guvernul Ponta a inițiat modificarea Legii achizițiilor publice, eliminând prevederile referitoare la transparența contractelor de publicitate publică, prin exceptarea de la obligațiile legii, a achiziționării de timp de emisie sau de produse editoriale direct de la furnizorii de servicii media.
— Trecerea la sistemul de transmisie digitală a fost din nou amânată.
— Abaterile presei de la normele profesionale au fost sancționate de instanțe, în baza noului Cod Civil. Numărul proceselor este în creștere.
— Există hotărâri care țin cont de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar există și hotărâri care încalcă testul de proporționalitate cu gravitatea faptei, de necesitate într-o societate democratică și limitează nejustificat dreptul la libertatea de exprimare. De exemplu: obligarea la publicarea de scuze, obligarea la publicarea în edițiile tipărite ale ziarelor, care de multe ori, nici nu se află în proprietatea și controlul celor sancționați, a hotărârilor judecătorești integrale, obligarea la ștergerea unor articole din spațiul online.
 
— Jurnaliștii români continuă să fie ținte ale comportamentului agresiv. Mulți dintre cei care atacă fizic sau verbal jurnaliștii sau încearcă să îi intimideze sunt politicieni, funcționari publici, oameni de afaceri.
 
Mecanisme corupte de finanțare a presei
 
Dosarele DNA au scos la iveală noi dovezi privind mecanismele corupte de finanțare ale presei, prin legături strânse între demnitari, oameni de afaceri și patroni de media. Mai mulți patroni de presă au fost arestați pentru corupție și evaziune fiscală.
 
Doi primari de sector, inculpați pentru fapte de corupție, au cumpărat protecția presei cu banii luați din mită. Aceștia au achitat servicii de publicitate către posturile de știri B1TV, România TV și OTV din sumele obținute de la firmele care aveau contracte cu primăria și care trebuiau să remită un procent de 10% — 15% din banii încasați de la primărie.
 
Resursele publice finanțează televiziunile unor baroni locali. Cel mai bun exemplu este al baronilor Constanței, Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, care au folosit presă pentru acte de corupție.
 
Un ziar 'quality', Evenimentul zilei, a fost oferit mită de un om de afaceri unui politician acuzat de corupție. Același ziar a fost folosit de patronul său pentru a facilita infracțiuni. Potrivit procurorilor, Dan Andronic, patronul ziarului la momentul comiterii infracțiunilor, a fost inclus într-un grup infracțional care se ocupa de retrocedări ilegale de proprietăți pentru a exercita presiuni prin intermediul ziarului deținut, dar și pentru relațiile la nivel înalt pe care le avea.
 
Au apărut noi cazuri de șantaj prin intermediul presei. Trei persoane din conducerea publicației săptămânale 'Atac de Buzău' au fost acuzate că au cerut (și primit) bani și alte bunuri, inclusiv o mașină, pentru a nu publica materiale denigratoare la adresa unor politicieni și oameni de afaceri.

RAPORTUL COMPLET POATE FI DESCĂRCAT DE AICI
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii