De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
14:21 26 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Procurorii PICCJ cer o nouă expertiză în dosarul ”Colectiv”

ro

25 Mar, 2016 20:06 522 Marime text
 
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cer o nouă expertiză în dosarul Colectiv, motivând că între cele trei rapoarte, publicate până în prezent, există neconcordanțe și contradicții. Procurorii spun că lucrurile nu se leagă între verificările făcute de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) şi expertiza Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INSEMEX) Petroşani.
 
Potrivit unor surse judiciare, nu ar fi vorba de o nouă expertiză privind incendiul din "clubul morţii", ci de o completare a datelor primite până acum de la INSEMEX şi INEC. Procurorii spun însă că doresc ca acest raport să fie gata până la începutul lunii aprilie.
 
Printre aspectele care ar urma să fie lămurite sunt: tipul artificiilor, viteza de propagare a flăcărilor în urma incendiului, gazele şi toxinele din clubul Colectiv, în urma probelor de aer ce vor fi analizate în laborator.
 
Potrivit raportului INSEMEX, principala cauză a incendiului din clubul Colectiv a fost materialul folosit pentru antifonarea sălii, respectiv spuma poliuretanică, viteza propagării flăcărilor a fost de 2,3 metri pe secundă, iar concentraţia de gaze toxice a crescut de 2.000 de ori în jumătate de minut, tinerii având 153 de secunde pentru a se salva.
 
Filmul tragediei relevă că tinerii din club au avut doar 153 de secunde să se salveze, iar expertiza INSEMEX arată că în doar 35 de secunde concentraţia de monoxid de carbon a crescut de 2.000 de ori şi s-a menţinut astfel aproape două minute.
 
Cel puţin 11 minute containerul de la intrare a funcţionat ca o adevărată cameră de gazare. Multe dintre persoane, spun anchetatorii, şi-au pierdut viaţa sau au fost grav rănite aici, doborâte de flăcările care veneau din club, de fumul gros şi gazul toxic.
 
De altfel buretele poliuretanic este menţionat şi în expertiza tehnică judiciară în domeniul construcţiilor civile cerută de procurori în dosarul Colectiv, care relevă că spaţiul în care îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv era neconform din foarte multe puncte de vedere.
 
Una dintre probele cerute de procurori în dosarul Colectiv - expertiza tehnică judiciară în domeniul construcţiilor civile - a fost finalizată în februarie şi depusă atunci la dosarul cauzei. Raportul specialiştilor arată că spaţiul în care îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv era neconform din foarte multe puncte de vedere. Firmele care au făcut lucrările de amenajare în clubul Colectiv au încălcat legislaţia în construcţii şi au folosit materiale cu un grad crescut de risc.
 
Expertul desemnat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a scris în raportul său că în club au fost făcute lucrări de amenajare care nu au îndeplinit cerinţele legale minime pentru un astfel de obiectiv cu destinaţia club/discotecă. Specialistul a notat că, de la momentul închirierii spaţiului de la SC Pionierul SA, imobilul a trecut prin mai multe transformări. Niciuna dintre acestea nu a avut autorizaţie de construire, deşi lege obliga acest lucru. Mai mult decât atât, autorizaţia de construcţie nici nu ar fi putut să fie obţinută, deoarece lucrările nu se încadrau în standardele de siguranţă impuse de legislaţie.
 
Evacuarea a fost îngreunată şi din cauză că o altă cale de acces, cea spre Club Salsa-Guantanamo, era blocată cu boxe audio, cabluri legate cu lanţ şi lacăt.
 
Raportul a luat în calcul şi specificaţiile tehnice ale buretelui poliuretanic cu care era capitonat clubul Colectiv. Firma Eurofoam SRL Sibiu, importatorul în România al materialului arată că „produsul este un material combustibil. Atunci când arde, materialul emană căldură intensă şi fum dens. Prin încălzire, materialul nu se topeşte, ci se descompune, proces din care pot rezulta produse inflamabile. Într-un incendiu pot fi generate, în concentraţii diferite, în funcţie de condiţiile de ardere, produse de descompunere cum sunt: negru de fum, monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi ai azotului, acid cianhidric şi alţi produşi de piroliză", au arătat importatorii, potrivit raportului depus la Parchet.
 
Experţii constată că cele mai multe dintre lucrările de amenajare din club nu au fost făcute de SC Colectiv Club SRL, ci de o altă firmă, SC Music Hall SRL care închiriase spaţiul înainte. De precizat, în acest context, este faptul că SC Music Hall SRL a fost deţinută, potrivit datelor de la Oficiul Naţional Registul Comerţului, de Costin Mincu şi Alin Anastasescu, doi dintre actualii administratori ai SC Colectiv SRL. Singurul dintre patronii clubului Colectiv care nu a existat în asocierea de la firma Music Hall a fost Paul Gancea.
 
În dosarul de ucidere din culpă deschis în cazul Colectiv, în care sunt urmăriţi penal patronii clubului şi ai firmei care a furnizat artificiile şi un pirotehnist, au fost audiaţi aproximativ 300 de martori, între care aproximativ 100 au şi calitatea de parte civilă. Dintre aceştia din urmă, peste 60 sunt rude ale celor decedaţi în urma incendiului, iar restul sunt răniţi sau rude ale acestora.
 
Totodată, pe parcursul cercetărilor au fost analizate aproximativ 10.000 de fotografii, dintre care 7.000 sunt făcute de criminalişti şi 3.000 au fost recuperate din telefoanele celor care se aflau în club în momentul izbucnirii incendiului. Dosarul mai conţine şi aproximativ 100 de ore de filmări, realizate atât de participanţii la concert, cât şi de cele patru camere de supraveghere din local.
 
Raportul Corpului de control al premierului privind intervenția de urgență la incendiul din clubul bucureștean arată că intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv, din seara de 30 octombrie 2015, a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților.
 
Potrivit documentului, absența coordonării a fost generată în principal de: "lipsa de exerciții în caz de urgențe majore, neconcordanțe în legislație și baza materială deficitară".
 
În urma incendiului din 30 octombrie 2015, din clubul Colectiv, şi-au pierdut viaţa 64 de persoane - 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate. Incendiul a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul "Mantras of War". Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii