De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
05:14 17 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Este Ziua Imnului de Stat al României. Iată integral versurile. Ascultați Imnul (video)

ro

29 Jul, 2016 09:04 1722 Marime text
„Desteaptă-te, române!“ este imnul de stat al României din anul 1990, iar puțini sunt cei care știu că, în perioadele 1917 - 1918 și, respectiv 1991 - 1994, acesta a fost, de asemenea, imn național și al Republicii Democratice Moldovenești și, respectiv, al Republicii Moldova.

Versurile piesei și aranjamentul îi aparțin poetului Andrei Mureșanu, în timp ce melodia a fost compusă de Anton Pann.

Potrivit surselor oficiale, titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național. Valența socială este dată de faptul că acesta impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă, iar accentele naționale sunt date de alăturarea acestei deșteptări de tradiția istorică.

Mai mult, spun specialiștii, imnul conține sintagma „acum ori niciodată”, prezentă și în alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la „Marseilleza” Revoluției franceze.

Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 - 1863), 

Iată versurile:

Versuri Andrei Mureșean - Deșteaptă-te, române!

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, 
În care te-adânciră barbarii de tirani! 
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă, 
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani! 

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, 
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian! 

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine, 
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne, 
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii! 

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, 
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, 
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, 
"Viaţă-n libertate ori moarte! " strigă toţi. 

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi! 
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, 
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi! 

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori, 
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare, 
În astfel de pericol s-ar face vânzători! 

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă, 
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, 
Când patria sau mama, cu inimă duioasă, 
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc! 

N-ajunse iataganul barbarei semilune, 
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, 
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim! 

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, 
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, 
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm! 

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri! 
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri! 

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină, 
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. 
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, 
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii