Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
02:59 24 09 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Avocatura.com "Până la urmă ce vrem? Să mergem direct la o băută sau să mergem undeva să încercăm să formăm o echipă?"

ro

09 Aug, 2015 14:33 772 Marime text
 
După 9 ani petrecuţi la "Boştină & Asociaţii", Ovidiu Constantinescu este pregătit pentru o nouă provocare. Într-un interviu Avocatura.com, acesta vorbeşte despre cum s-a sfârşit proiectul de comunicare de la de-acum defuncta casă de avocatură, despre "ipocrizia instituţională" din avocatura românească şi despre obiceiurile confraţilor PR-işti.
 
 
Avocatura.com: Ce s-a schimbat în cariera ta, după ce ai plecat de la "Boştină & Asociaţii", după 9 ani - o viaţă de om... de comunicare?
 
Ovidiu Constantinescu: Aş putea spune două vieţi de om de comunicare. Pentru că am luat acest proiect de comunicare de la un capăt şi l-am dus până la celălalt capăt, ceea ce mi se pare un lucru extraordinar. Adică, am luat un brand de la un punct şi l-am dus până la un punct maxim, după care schimbarea de brand a însemnat finalul unui proiect de comunicare. Până la urmă, despre asta este vorba.
 
Avocatura.com: Cu ce sentimente te-ai despărţit de acest proiect?
 
Constantinescu: Mi se pare că, din punct de vedere al comunicării, proiectul a fost dus până la limitele sale. Şi, poate cu foarte multă creativitate, se putea face încă ceva în plus pentru acest brand, care a crescut 9 ani. De fiecare dată când discut cu cineva despre comunicare şi mi se cere o strategie de comunicare, întrebarea pe care o am întotdeauna este: "Care este strategia ta de dezvoltare?" Pentru că orice strategie de comunicare, până la urmă, se bazează pe o strategie de dezvoltare. Dincolo de comunicarea continuă pe care o faci, există două momente-cheie: momentul de dezvoltare şi momentul de criză. Atunci, comunicarea este esenţială. Cred, din acest punct de vedere, că am trecut prin toate cele trei faze cu acest proiect. Aşa că, strict din punct de vedere profesional, nu mai aveam ce să mai adaug la el.
 
Avocatura.com: Te întrebam la interviul precedent dacă avocaţii români au strategie de comunicare. Acum că mi-ai spus de strategia de dezvoltare, te voi întreba dacă avocaţii români au o asemenea strategie?
 
Constantinescu: Cu siguranţă au. Cei mai mari, clar, au strategii de dezvoltare pe care, după aceea, le îmbracă în cuvinte şi ajung să aibă şi strategii de comunicare. Alţii, la alte niveluri, chiar dacă nu-i spun neapărat strategie de dezvoltare, au nişte obiective de dezvoltare. Pentru că fără strategia de dezvoltare, în sine, nu ştii unde te duci şi toate eforturile pe care le faci, le faci haotic. Strategia de dezvoltare te ajută să te focalizezi, strategia de comunicare te ajută să le arăţi celorlalţi că şi tu ştii unde vrei să ajungi.
 
 
 
Avocatura.com: Spuneam că sunt 9 ani de muncă la un singur proiect - sunt convins că au fost multe situaţii şi amuzante, şi care au frizat poate uneori burlescul. Te rog să ne spui şi nouă un episod care ţi-a rămas în minte.
 
Constantinescu: E mult. Sunt 9 ani de zile în care am luat brand-ul, am făcut  tot ce înseamnă de la rebranding, repoziţionare, dezvoltare ş.a.m.d. Sunt multe momente în care a trebuit să vedem ce este mai bine. Şi cred că una dintre  marile provocări  care au fost în aceşti 9 ani de zile a fost să vedem când e bine să vorbim / comunicăm, şi când este bine să tăcem. Şi dacă este ceva ce am învăţat în aceşti 9 ani de zile în zona avocaturii, este cât de important este la un moment dat când vrei să comunici, să ştii să taci. Pentru mine, care sunt un extrovert din naştere, a fost foarte greu, dar până la urmă am învăţat.
 
Nu știu acum chestiuni de evenimente de-acestea anecdotice. Poate cel mai interesant a fost la început când, ajuns în firmă, m-am lovit de ceea ce știm cu toții - să spunem așa, lipsa unei culturi de comunicare publică în rândul avocaților. Reacția pe care am avut-o de la foarte mulți avocaţi a fost de la "Noi nu comunicăm pentru că ne interzice Statutul" până la "Fă-ne cărți de vizită", și "Când avem următorul team building?", respectiv "Când ne scoți la restaurant?". Și a trecut o perioadă de timp destul de lungă până lumea a înțeles care este rolul meu în firmă și ce am eu de făcut.
 
Avocatura.com: Că tot vorbim de team building, este un termen care s-a încetățenit, nu mai are nimeni surprize când îl aude. Dar îmi spunea tot un om de comunicare, acum ceva timp: "Domnule, am fost foarte prins pentru că pregătesc intens summer outing-ul". E o bucurie să se folosească tot felul de neologisme și tot felul de expresii importate dintr-o cultură anglo-saxonă, să-i zicem așa. De ce nu putem să spunem: "Domnule, plecăm la..."?
 
Constantinescu: Mergem la o băută.
 
Avocatura.com: Facem un summer outing. Sună mai preţios?
 
Constantinescu: Nu neapărat. Cred că este vorba de ceea ce am avut în generația de la 1848-1880, a celor care căutau formele de la Paris și încercau să găsească fondul în România. Cred că mai degrabă nu este o dragoste neapărat de a folosi englezisme, ci de a aduce o cultură care se găsește la firmele occidentale și a o importa în România. Uneori merită, alteori nu se justifică.
 
Da, e adevărat că se pot găsi traduceri. Uneori poți să frizezi ridicolul. Dar eu cred în natura bună a oamenilor de comunicare, care în momentul în care folosesc acești termeni, de fapt ei încearcă să importe esența evenimentului respectiv. OK, ştim că la team building-uri, de obicei, lumea se strânge și, după două trei seminarii, trecem la partea "soft" cu o masă, un șpriț etc. Dar până la urmă ce vrem? Vrem să mergem direct la o băută sau vrem să mergem undeva unde să încercăm să formăm o echipă?
 
Sunt multe situații în care și mie îmi este mai ușor să găsesc esența a ceea ce vreau să spun în engleză, din varii motive, dincolo de faptul că am locuit în Marea Britanie tot aşa, 9 ani de zile.
 
Avocatura.com: Cea mai dură lecție în acești 9 ani în lumea avocaturii care a fost? Altfel spus, ce nu ţi-a plăcut?
 
Constantinescu: Nu mi-a plăcut ipocrizia instituțională. Nu mi-a plăcut în momentul în care văd că acele instituții care organizează viața profesională a avocaților fac foarte puține din lucrurile care într-adevăr ar ajuta avocații să se dezvolte.
 
Avocatura.com: Şi în rest ce fac? Sau nu fac?
 
Constantinescu: Nu ştiu. Acum, UNBR-ul a luat ca om de comunicare o fostă jurnalistă pe care eu o respect pentru tot ce a lucrat ca jurnalist, și sper ca pe mai departe să nu fie doar purtătorul de cuvinte al instituției și să încerce o schimbare a mentalității instituției în a ajuta avocaţii.
 
Conducerea "breaslei" (sic!)  - că tot e un cuvânt drag avocaţilor - ar putea să facă mult mai mult pentru "breslașii" ei, adică ar trebui să se implice mult mai mult în zona de comunicare, în a-i ajuta pe avocații mari, cât și pe cei mici să devină cunoscuți, lumea să-i cunoască pentru realizările lor profesionale, și nu doar să fie un simplu Registru al Comerțului, unde îți înregistrează o firmă și îți cer niște borderouri ca să vadă că ce ai taxat, ai plătit și impozit pe el.
 

Sursa text şi foto: avocatura.com

Ti-a placut articolul?

Comentarii