Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
22:02 23 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Agerpres.ro Ambasadoarea Israelului, Tamar Samash – „Suntem sub amenințarea atacurilor cibernetice” (video)

ro

08 Mar, 2016 16:27 605 Marime text
 
Ambasadoarea Israelului la București, Tamar Samash, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că cele două statele - român și israelian - trebuie să lucreze împreună pentru "a menține securitatea cetățenilor". ''Suntem sub amenințarea atacurilor cibernetice, fie ele teroriste sau financiare, și trebuie să lucrăm împreună pentru a menține securitatea cetățenilor", spune Tamar Samash.
 
Ea vorbește și de revenirea sa la București, despre comunitatea evreiască din Capitală, legăturile dintre cele două țări, dar și despre actualele provocări ale lumii — terorismul, criza refugiaților și situația din Siria.
 
AGERPRES: Înainte de a veni în România, în calitate de ambasador al Israelului, ați mai fost aici, între 1988 și 1991, având funcția de consilier al ambasadorului de la acea vreme. Cum era atunci România și cum este acum, din perspectiva dumneavoastră?
Tamar Samash: Când am cerut să fiu trimisă din nou în România mi s-a spus la Ministerul de Externe că nu pot merge de două ori, ca membru al corpului diplomatic, în același loc. Și eu le-am spus: "Nu este același loc". România atunci era singura țară comunistă cu care Israelul avea relații diplomatice și pentru noi era foarte important să avem o ambasadă în București. Atunci era o țară frumoasă, cu oameni drăguți cu care nu puteam comunica pentru că nu îmi vorbeau. Era o viață grea, poate mai ușoară pentru un diplomat, dar foarte complicată. Locul era frumos, îmi plăcea, dar situația era dificilă. Întoarcerea aici este o revelație pentru mine, în fiecare zi. Efectiv, în fiecare zi descopăr ceva nou. Este locul pe care l-am cunoscut — străzile sunt aceleași dar s-au schimbat. Este ca și cum intri prin oglindă. Este partea din spatele oglinzii. Acum (Bucureștiul — n.r.) este un oraș foarte agreabil. Oamenii sunt cei care, din punctul meu de vedere, s-au schimbat cel mai mult. Acum îmi vorbesc, sunt deschiși, sunt prietenoși ... chiar și în afara Bucureștiului este o adevărată plăcere. În trecut, când ieșeam, era o aventură. Trebuia să luăm totul cu noi. Acum străzile sunt mai bune, hotelurile sunt mai bune, iar oamenii sunt foarte drăguți. Cel mai important lucru este deschiderea Guvernului, a ministerelor, a oamenilor cu care lucrez. Nu există cenzură și iubesc acest loc.
 
AGERPRES: Care sunt cele mai importante domenii în care credeți că Israelul și România au cele mai mari șanse de cooperare?
Tamar Samash: Fiecare domeniu poate fi deschis către cooperare. Încercăm să dezvoltăm toate aspectele ce au de-a face cu industria, finanțele. Avem relații foarte bune în ceea ce privește transferul de "know-how" în securitatea militară, internă și cibersecuritatea. Schimburile culturale între cele două țări sunt foarte bune. Putem colabora și în domeniul agriculturii. Așa că, în orice direcție m-aș uita văd o posibilitate de cooperare între cele două țări.
 
AGERPRES: Recent a fost semnat un acord între România și Israel privind politicile de manageriere a deșeurilor, de industrie ecologică. În ce fază este această cooperare?
Tamar Samash: Cu ajutorul consilierilor legali sunt sigură că poate fi dezvoltat mai bine. Avem know-how în ceea ce privește purificarea apei, îngrășăminte pentru sol, lucruri ce pot fi adaptate și în România, deși suntem o țară mică, fără prea multe surse de apă sau terenuri arabile. România are terenuri și ape minunate, dar există câteva probleme, aici, în ceea ce privește dezvoltarea agriculturii. Putem încerca să lucrăm împreună.
 
AGERPRES: În ceea ce privește comunitatea evreiască din România, este diferită de comunitățile din alte părți ale lumii?
Tamar Samash: Este foarte mică. Au amintirea faptului că au fost o comunitate foarte importantă care era implicată în viața României. Se simțeau români. Erau 800.000 de evrei în România înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, 400.000 după război. Astăzi sunt câteva mii. Este o comunitate care dispare, iar noi facem toate eforturile pentru ca lucrurile importante de aici — sinagogile, literatura, cultura, școlile — să funcționeze pentru ca această comunitate să înflorească. Aceasta este preocuparea noastră dar este, de asemenea, și preocuparea autorităților locale.
 
AGERPRES: Considerați că s-a făcut un pas înainte în acest sens?
Tamar Samash: Sigur, sigur. Faptul că au ajutat la reconstruirea Sinagogii, la îngrijirea cimitirelor care datează din secolul al XV-lea ... (Comunitatea evreiască — n.r.) a fost o comunitate foarte importantă în România și cred că această susținere este importantă nu doar pentru comunitatea evreiască, dar și pentru cea română.
 
AGERPRES: Asta mă duce la o întrebare relativ delicată, dar care are de-a face cu un fenomen mai extins în Europa de Est — maniera în care comunitatea evreiască a fost tratată (în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial — n.r.) nu este prezentată complet în literatura națională de specialitate.
Tamar Samash: Cred că România a făcut un pas mare în a recunoaște ce s-a întâmplat aici și anume faptul că a avut un rol în Holocaust: transferurile de evrei în Transnistria, în colaborare, cel puțin la începutul războiului, cu autoritățile Germaniei naziste. Și România, după comunism, a acceptat și s-a confruntat cu această realitate și și-a asumat responsabilitatea. Este un lucru foarte important. Sunt multe țări care nu au făcut asta, de aceea apreciez pașii pe care Guvernul român îi face în această chestiune. În România a fost stabilită o zi a comemorării Holocaustului, pe lângă comemorarea la nivel mondial. Din nou, asta demonstrează modul în care România tratează acest subiect.
 
AGERPRES: Au existat consultări între guvernele român și israelian privind cibersecuritatea. Care este stadiul acestei colaborări?
Tamar Samash: Sunt sigură că știți că, pe lângă aspectul legat de cibersecuritate, a fost un training comun care a avut loc acum aproximativ o lună între forțele speciale ale Israelului și România și cel mai important aspect e faptul că arată cât de mult lucrăm împreună. Avem înțelegeri privind cibersecuritatea. Sunt diferite companii care lucrează împreună și este ceva ce este important în întreaga Europă. Suntem sub amenințarea atacurilor cibernetice, fie ele teroriste sau financiare, și trebuie să lucrăm împreună pentru a menține securitatea cetățenilor.
 
AGERPRES: Putem vorbi, la acest moment, mai degrabă despre războaie ale inteligenței decât despre războaie armate, la modul global vorbind?
Tamar Samash: Lumea a devenit un loc complicat. Luptele între armate cum le știam în secolul al XX-lea, adică o armată față-în-față cu o altă armată este un scenariu care nu mai este valabil. În prezent e vorba de grupuri, facțiuni, teroriste sau de alt tip, care atacă armatele obișnuite ale statelor. Nu mai sunt războaie armată versus armată. Este vorba de asemenea de grupuri și, într-un mod mai amplu, este vorba de inteligență, este vorba de război economic, este vorba de petrol, droguri, atacarea civililor. Din păcate acesta este modul în care se duc războaiele în lume, în prezent.
 
AGERPRES: Vorbind despre terorism global, care ar fi "sfaturile" pe care Israelul le-ar da țărilor ce trec prin asemenea încercări?
Tamar Samash: Mă tem că suntem mereu cu un război în urma terorismului. Știm ce s-a întâmplat, dar nu știm unde se va ajunge. Noi, din păcate, avem o istorie lungă de luptă contra terorismului. Ne descurcăm destul de bine când este vorba de grupări teroriste. Când este vorba de așa-ziși "lupi singuratici", cum se întâmplă în prezent, mă tem că nimeni nu are un răspuns. Uitați-vă la ce s-a întâmplat în Belgia, la ce s-a întâmplat în Paris, la ce se întâmplă în Israel unde în fiecare zi un individ atacă oameni. Nu aparține unui grup, ci face asta de unul singur. Niciun serviciu de inteligență nu poate ști ce va face. Așa că, probabil, trebuie să ajungem la rădăcina terorismului — ce simt acești oameni frustrați, care sunt cererile lor. Terorismul care a lovit Europa este de origine "Daesh". Noi, lumea, trebuie să abordăm la cel mai profund nivel ceea ce se întâmplă în Siria și în Iran și să oprim acest fenomen să ne invadeze.
 
AGERPRES: Ajungând la Siria, pentru că Israelul are o relație complicată cu această țară... cum vedeți rezolvarea/rezolvările conflictului major din această zonă?
Tamar Samash: Israelul încearcă să nu se implice în acel război. Este un război al clanurilor, este un război religios, este un război al intereselor, intern lumii musulmane, cu intervenții din afară — SUA, Rusia, Turcia, Egipt. Încercăm să nu ne implicăm acolo. Avem o frontieră cu Siria pe care o monitorizăm foarte atent pentru ca acest conflict să nu ajungă în teritoriul nostru. Suntem puțin îngrijorați referitor la situația din Iordania dar, din nou... nu putem spune ce se va întâmpla în Siria pentru că în fiecare zi este un acord de încetare a focului. Dar nu pot garanta că acel acord va mai fi valabil în următoarele două ore. Lucrurile se mișcă atât de repede în Orientul Mijlociu încât nu știi niciodată ce urmează să se întâmple. Cel mai dificil lucru este că nu știi cine sunt cei buni și cine sunt cei răi. Există jocuri ale alianțelor care uneori nu sunt naturale — alianța dintre Rusia și Siria, războiul dintre Arabia Saudită și Iran. Acestea sunt lucruri care nu sunt clare, care nu sunt logice... este Orientul Mijlociu.
 
AGERPRES: Cât durează să aflați cine sunt cei săi și cine sunt cei buni?
Tamar Samash: Se schimbă constant. Este evident că Daesh nu e personajul pozitiv. Alianțele care se creează acolo fac foarte dificilă sarcina de a afla cine sunt cei buni și cine sunt cei răi. Pentru că dacă Iranul este împotriva Daesh, Arabia Saudită e împotriva Iranului atunci ... Arabia Saudită e personajul pozitiv sau cel negativ? Egiptul este împotriva Turciei. Turcia atacă Daesh. Deci, cine sunt personajele pozitive și cine sunt personajele negative? Este prea complicat pentru a vedea lucrurile doar în alb și negru.
 
AGERPRES: Din cauza conflictului din Siria există ceea ce media numesc un adevărat exod al refugiaților. Israelul are o istorie amplă legată de refugiați.
Tamar Samash: Da, așa este.
 
AGERPRES: Care ar fi soluția pentru ei?
Tamar Samash: Să nu rămână refugiați. Știți, după cel de-Al Doilea Război Mondial și în următorii 10 ani de la crearea Statului Israel, mii, zeci de mii de refugiați au venit în noul stat. La început a fost foarte greu. Erau în tabere, dar a luat puțin timp să li se ofere un cămin, un loc de muncă, o școală pentru copiii lor și să fie integrați în școală. Pe de altă parte — și acum vreau să ating situația refugiaților palestinieni — ei au devenit refugiați aproximativ în același timp. Erau 800.000 de refugiați care au părăsit ceea ce a devenit statul Israel. Acum sunt mai mult de 3 milioane și au acest statut, de refugiați, de 68 de ani. Nu este normal să fie refugiați și nu doar în Teritorii dar și în Iordania, în Liban și în alte țări arabe. Nu au devenit cetățeni ai acestor state. Iar statele arabe îi țin în această situație pentru a păstra ura și revolta și lupta împotriva Israelului vii. Dacă ar fi semnat o înțelegere cu Israelul în 1948 nu ar exista refugiați azi. Și ei transferă sentimentul acela de a fi refugiat copiilor, nepoților lor, strănepoților — sentimentul de a fi o victimă. Și nu se pot dezvolta.
 
 
Vreau să vă arăt ceva. Aceasta este o păpușă (din material textil, care ilustrează un militant palestinian care aruncă o piatră — n.r.) care trebuia să fie cadou pentru copiii palestinieni din Israel. A fost confiscată la vama israeliană, dintr-un container cu ceea ce trebuiau să fie jucării pentru copii. Ei învață copiii să urască de la o vârstă foarte mică. Nu îi învață pe copii să facă eforturi către pace. Îi învață, în mod repetat, să practice ura. Mă întrebați despre refugiați în general. Europa are o istorie a refugiaților — din Germania în Polonia, din Polonia în Germania, din Italia în Franța. Acum nu mai sunt refugiați. Dacă le deschizi ușa, dacă îi integrezi poți spera că această chestiune a refugiaților poate fi rezolvată.
 
AGERPRES: Poate e o teamă că printre refugiați sunt acei "lupi singuratici" de care vorbeați.
Tamar Samash: Trebuie să îți asumi riscurile. Nu poți să îți închizi ușa pentru mii de oameni pentru că unul din ei poate fi "lup singuratic". Sunt femei, sunt copii, sunt adevărați refugiați. Trebuie să încerci să faci o diferență.
 
AGERPRES: Vorbeați despre ura din comunitatea palestinienilor. Dar există același tip de ură și printre cetățenii israelieni. Au existat atacuri și din partea lor.
Tamar Samash: Suntem într-o stare de război de 100 de ani, înainte de crearea statului Israel. Țările arabe nu au acceptat israelienii în statul ce le-a fost recunoscut de către britanici și de către Națiunile Unite. Vorbim de atacurile recente, dar îmi amintesc că în anii '50, imediat după crearea statului Israel, nu vorbeam despre terorism, vorbeam despre fedayeen care treceau granița ca să atace cetățenii. Nu este ceva nou și oricât am încerca să ne învățăm copiii să fie democratici, să fie deschiși, să respecte legea, există tineri înfierbântați care iau legea în propriile mâini. Și este adevărat că au existat atacuri ale israelienilor asupra palestinienilor. (Atacatorii — n.r.) au fost arestați și vor fi judecați. Vor fi închiși pentru mult timp. Nu neg că ura s-a dezvoltat și în Israel. Dar nu văd aceeași reacție în lumea palestinienilor. Când cineva a atacat un obiectiv israelian sau a fost eliberat dintr-o închisoare din Israel a fost considerat erou. Caz care nu este valabil în cazul israelienilor.
 
AGERPRES: Există un discurs al palestinienilor, că Israelul practică politici care împiedică palestinienii să se dezvolte economic, să aibă acces la surse de apă.
Tamar Samash: Nu vreau să sune propagandist. Dar aș sugera oricui spune asta să se uite la nivelul de trai al palestinienilor sub israelieni și la nivelul de trai al palestinienilor din alte țări arabe. E adevărat că palestinienii nu sunt cetățeni ai statului Israel. Sunt o entitate care nu este în relații de pace cu noi. Dar facem toate eforturile să le oferim condiții bune de trai. Dacă nu ar fi fricțiuni între noi și ei, ar fi mai ușor pentru ei. Cât despre palestinienii care sunt cetățeni ai Israelului, aceștia au aceleași drepturi ca orice alt cetățean. Sunt judecători la Curtea Supremă, sunt membri ai Parlamentului chiar dacă discursul lor este anti-Israel, pentru că suntem un stat democratic și dacă cineva dorește să vorbească împotriva statului Israel poate să facă acest lucru. Avem o Miss Israel arabă, prezentatori tv, militari, polițiști. Pot face tot ce vor, dacă vor.
 
 
AGERPRES: Ambasadorul Palestinei a spus recent că nucleul conflictelor din Orientul Mijlociu este conflictul dintre Israel și Palestina. Cum răspundeți la această afirmație?
Tamar Samash: Este un discurs cunoscut de ani de zile: dacă va fi rezolvat conflictul Israel—Palestina, totul va fi rezolvat. Să vă amintesc că ce s-a întâmplat în Tunisia, în Libia, în Egipt — Primăvara Arabă nu a avut nimic de-a face cu Israelul. A fost o chestiune internă a acestor societăți. Ce se întâmplă cu Daesh în nordul Siriei nu are nimic de-a face cu Israelul. Avem relații bune cu Egiptul și cu Iordania: două țări cu care am semnat acorduri de pace și care au ambasadori în Israel. Deci, când este posibil, lucrurile pot fi rezolvate, dar asta nu rezolvă întregul conflict din Orientul Mijlociu.
 
AGERPRES: Există, în prezent, un boicot de tip "grassroots" împotriva Israelului, boicot căruia țări precum Marea Britanie, Statele Unite ale Americii s-au opus. Care este poziția Israelului cu privire la acest boicot?
Tamar Samash: Nu este un boicot economic în sine, este foarte complicat. Este o metodă de a boicota bunurile israeliene fabricate în teritorii și care, spun ei, îi deposedează pe Palestinieni de drepturile la pământ. Credem că este nedrept, pentru că mulți palestinieni lucrează în acele locuri, în acele industrii. Dacă boicotezi acea producție, de fapt boicotezi palestinienii. Ideea este că dacă vrei să boicotezi doar ce este produs în Teritoriile Palestiniene nu ai niciun motiv să boicotezi artiști, să boicotezi universități, să boicotezi bunuri israeliene create în Israel. Dacă vrei să boicotezi, boicotezi tot — toată producția Israelului în domeniu medicinei, în domeniul științei, în domeniul culturii. Nu văd lumea pregătită să boicoteze Israelul.
 
AGERPRES: Pentru că vorbeați de artiști... anul trecut, unul dintre oaspeții literari din România a fost David Grossman și el este un susținător al păcii în Orientul Mijlociu. Mulți intelectuali au de altfel acest discurs de susținere a unei variante de pace în Orientul Mijlociu. Este posibilă o asemenea pace sau este doar o poveste atrăgătoare?
Tamar Samash: Cred că este posibilă. Aș vrea să mă întorc puțin la ce m-ați întrebat anterior, referitor la boicot. Majoritatea universităților, majoritatea intelectualilor din Israel susțin procesul de pace. Boicotarea lor este ... stupidă... serios. David Grossman și alții sunt în favoarea unei soluții pașnice și cred că majoritatea israelienilor sunt în favoarea unei soluții pașnice, soluția a două state: un stat al Israelului și lângă el un stat palestinian, fiecare în propria casă. Nu trebuie să ne iubim, nu trebuie să locuim unii cu alții, ci unii lângă alții. Sunt sigură că este posibil. Singura problemă în prezent este că autoritățile palestiniene nu acceptă realitatea statului Israel. Nu au acceptat această realitate în Planul de Partiție al Națiunilor Unite în 1948, când decizia era să existe un stat Israel și unul arab, unul lângă altul și, până în prezent nu acceptă ideea statului Israel.


Sursa text și foto: agerpres.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii