Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
04:13 19 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviu live cu Carmen Aldea Vlad şi Iulian Bratu Cum s-a născut Imnul Dobrogei, o continuare firească a Simfoniei Dobrogene a lui Dragoş Alexandrescu (video)

ro

13 Nov, 2018 00:00 5997 Marime text
De Ziua Dobrogei, când sărbătorim, cu mic cu mare, 140 de ani de la revenirea „acasă”, ZIUA de Constanţa vă invită să participaţi interactiv la un interviu live cu autoarea versurilor Imnului Dobrogei, Carmen Aldea Vlad, dar şi cu tenorul Iulian Bratu, cel căruia compozitorul Dumitru Lupu i-a încredinţat interpretarea acestui cântec solemn. Vă aşteptăm miercuri, 14 noiembrie 2018, ora 13.00, pe FACEBOOK.
 

Povestea Imnului Dobrogei

 

În 2015, cu ocazia împlinirii a 137 de ani de la revenirea Dobrogei la România Mare, maestrul Dumitru Lupu a dăruit acestui tărâm cuprins între Dunăre şi mare un imn, pe versurile poetei şi textierei Carmen Aldea Vlad. Imnul a fost încredinţat tenorului Iulian Bratu, solist la Teatrul de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa.
 
„Pe la începutul lunii octombrie, stârnit de profesorul Dan Mihăescu, că se apropie Ziua Dobrogei, am compus, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad, Imnul Dobrogei. Cu sprijinul unui grup de entuziaşti, patru corişti de la Operă, o pianistă de la Facultatea de Arte (conf. univ. dr. Gabriela Oprea), dirijaţi de Adrian Stanache, am realizat un demo al acestei lucrări”, ne mărturisea cu entuziasm, în 2015, compozitorul Dumitru Lupu.
 
Imnul reprezenta doar o parte dintr-un proiect mai amplu pe care regretatul compozitor şi l-a dorit pentru sărbătorirea Zilei Dobrogei. Proiectul spectacolului pe care maestrul îl avea pregătit avea ca punct de rezistenţă Simfonia Dobrogeană a lui Dragoş Alexandrescu, mare profesor la Conservator, membru al unei dinastii de muzicieni constănţeni. Dumitru Lupu şi-ar fi dorit să îi implice în acest eveniment atât pe elevii de la Colegiul de Artă „Regina Maria”, cât şi pe artiştii Teatrului de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa şi pe istoricii Tomisului.
 
Deşi încântate de propunere, autorităţile nu au pus în practică nici până astăzi proiectul compozitorului.
Anul acesta, fiind An Centenar, s-a luat decizia ca înaintea fiecărei şedinţe de Consiliu Local Municipal sau de Consiliu Judeţean să se intoneze, alături de Imnul Naţional, şi Imnul Dobrogei.
 
Maestrul Dumitru Lupu s-a stins fulgerător pe 22 iulie 2017, în urma unui stop cardiac. Profesor universitar doctor la Facultatea de Arte din Constanţa, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România, maestrul s-a născut la Giurgiu, dar s-a îndrăgostit iremediabil de marea cea mare şi aici s-a stabilit. Deloc întâmplător, mama compozitorului, Marioara, potrivit mărturisirii acestuia, este de loc din oraşul Bazargic, actualul Dobrici şi capitala fostului judeţ interbelic românesc Caliacra.

14 noiembrie 1878, ziua în care Dobrogea revenea la patria-mamă


O zi importantă pentru istoria ţării noastre este 14 noiembrie 1878. Ziua în care Dobrogea revenea la patria-mamă. În Proclamaţia către dobrogeni, viitorul rege Carol I spunea:
„Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi o cârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii, viaţa, onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi fără a-şi primi legitima pedeapsă. Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii (...)” (sursa - www.cimec.ro). 
Mesajul domnitorului către dobrogeni se încheia aşa: „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră”.
 

Ziua Dobrogei, sărbătoare naţională 

 
Pe 9 septembrie, Camera Deputaţilor a decis ca 14 noiembrie să fie instituită drept Ziua Dobrogei, adoptând, cu 282 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi patru abţineri, o propunere legislativă în acest sens. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea zilei de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei, dată la care, în 1878, în urma Războiului de Independenţă, Dobrogea a revenit la teritoriul României.

Proiectul, iniţiat de senatorul independent Christian Gigi Chiru şi susţinut de 27 de parlamentari de la toate partidele, prevede că sărbătorirea anuală a Zilei Dobrogei poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific. Camera Deputaţilor a fost for decizional cu acest proiect. 
 
Imnul Dobrogei
 
Muzica: Dumitru Lupu
Versurile: Carmen Aldea Vlad
 
1.
Dobroge, străvechi pământ
Creştinat de-Andrei cel Sfânt
Cu legende şi poveşti
Unde să te regăseşti.
 
Refren:
Dobrogea, Dobrogea
Ne-ai unit pe toţi.
Dobrogea, Dobrogea,
Cu iubirea ta.
Dobrogea, Dobrogea,
Loc de armonii
Dobrogea, Dobrogea
Toţi ai tăi copii.
 
2.
Dobrogenii-s truditori
Marinari, agricultori,
Stau de veghe la hotar
României veşnic far.
 
Muzica: Dumitru Lupu. Versuri: Carmen Aldea Vlad. Solist: Iulian Bratu. Acompaniază: Fanfara Forţelor Navale din Constanta. Dirijor: colonel dr. Cornel Ignat.
 
Citeşte şi:
 
Un dar pentru dobrogeni, la 137 de ani de la alipirea la România Mare Dobrogea are imn, compus de maestrul Dumitru Lupu pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad (audio)

#sărbătoreşteDobrogea O continuare a „Simfoniei“ lui Dragoş Alexandrescu. Imnul Dobrogei, compus de maestrul Dumitru Lupu, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad (video)
 
 
 
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii