Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
20:24 08 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Ultimele clipe de viaţă ale unuia dintre cei mai importanţi primari ai Constanţei - Ion Bănescu

ro

11 Nov, 2019 00:00 1495 Marime text

Mare profesor şi edil cu vocaţie de ctitor, cu studii la Berlin de drept, litere, arheologie şi istorie-geografie, Ion Bănescu (n. 1851, Roman, judeţul Neamţ – d. 11 noiembrie 1909, Constanţa) a fost unul dintre cei mai mari primari ai Constanţei, un edil vizionar căruia această urbe îi datorează enorm.


Edil de seamă... creatorul cartierului românesc şi strămutătorul instalaţiilor de băi dela sud, dela Vii, la nord, pe actuala plajă a Mamaei. Era un om scund, vioi, agitat chiar, care amesteca la orice ceas din zi şi din noapte, cu aceiaşi preocupare politică, cine ştie ce râvnă înaltă culturală sau diletantism literar“, astfel îl descrie scriitorul şi dramaturgul Ion Marin Sadoveanu (n. 15 iunie 1893, Bucureşti - d. 2 februarie 1964).



În doi ani, cât a fost primar al Constanţei, în perioada 18 decembrie 1905 - 13 februarie 1907, s-a ocupat de problemele stringente ale oraşului aflat în plină dezvoltare: a introdus iluminatul public, s-a ocupat de sistematizarea urbei. El este şi cel căruia îi datorăm înfiinţarea staţiunii Mamaia, Bănescu fiind vizionarul care a prevăzut succesul acestei plaje în condiţiile în care întinderile de nisip de la Vii se dovedeau insuficiente afluxului de turişti care veneau la malul Mării Negre pentru a face... băi de soare. Contemporanii săi l-au privit cu scepticism. Viitorul i-a dat dreptate.


În articol din ziarul „Viitorul Dobrogei", II, nr. 42, apărut la 22 noiembrie 1909 şi indexat în volumul istoricului Stoica Lascu Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“, intitulat simplu „Moartea lui Ion Bănescu”, sunt consemnate ultimele clipe de viaţă ale unuia dintre cei mai importanţi primari pe care i-a avut Constanţa.
 

„Moartea iubitului nostru şef, Ion Bănescu, care a mâhnit adânc pe toţi amicii noştri şi pe toţi cunoscuţii s'a întâmplat pe neaşteptate.
În seara zilei de Marţi 10 Noembrie, Ion Bănescu a scris pentru ziarul nostru: Lămuriri asupra înscrierilor în listele electorale de Cameră şi Senat, cari s'au publicat în No. 41 din 15 Noembrie.


El care a fost unul din fruntaşii luptătorilor pentru acordarea drepturilor politice, acum când şi-a văzut visul realizat, a ţinut ca tot el să dea toate lămuririle posibile cetăţenilor dobrogeni, pentru a se putea înscrie între alegătorii colegiilor de Cameră şi Senat. Nu voia acest suflet ales ca nimeni din cei cu drept să nu-şi poată valora cetăţenia română şi preocuparea sa de căpetenie era ca cât mai mulţi cetăţeni din această parte a ţărei să devină români şi să se bucure de toate drepturile ca fraţii lor din Patria Mumă, căci numai aşa, zicea el, se va cimenta pe vecie legătura dintre Dobrogea şi Patria Mumă.


Nu ştiu şi nu presimţea iubitorul de dreptate pentru toţi, Ion Bănescu, că el nu va avea viaţă ca să vadă apărute în ziar lămuririle date de el.
Miercuri 11 Noembrie, Ion Bănescu simţindu-se rău şi crezând că aceasta provine din causa boalei sale de rinichi, de care suferea de mult timp, în ziua de Joi 12 Noembrie a luat o bae caldă, atâta poate suferi, după care întorcându-se acasă, în seara aceea pe la orele 12 noaptea, a avut 2 sincope şi se plângea mereu de dureri mari la mâna dreaptă.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

La acea oră înaintată din noapte, sărindu-i în ajutor prietenii vecini şi medicul-locot. Luţă a putut fi readus în simţuri, după care Ion Bănescu, simţindu-se cu totul slăbit, a comunicat prietenilor săi că simte că se apropie suflul morţei şi i-a rugat să aibă grijă de copii, de cari cu mâhnire se desparte, lăsându-i în etate fragedă şi fără nici un ajutor.
Vineri dimineaţa, fiind vizitat de dr. Sadoveanu, a constatat că suferea de o gripă rebelă şi de dureri reumatice.


Suferinţa lui fusese însă aşa de mare şi boala a făcut progrese aşa de repezi, încât la orele 10 a.m. Ion Bănescu perduse cunoştiinţa din nou, şi nici nu a mai vorbit până şi-a dat obştescul sfârşit. Răspândindu-se în oraş trista veste că starea alarmantă a lui Ion Bănescu inspiră serioase îngrijiri, a fost vizitat de dr. Tălăşescu, care a constatat un început de congestie cerebrală.


Chemat în grabă dr. Sadoveanu şi dr. Pilescu, l'au găsit într'o stare disperată şi după ce i-au dat îngrijirile reclamate urgent, s'au convocat pentru ora 2 p.m. toţi doctorii din oraş la consult.
Toate ajutoarele medicale date însă, au fost zadarnice şi în scurt timp surveni agonia. Lupta între viaţă şi moarte ţinu dela orele 5 p. m. până la orele 3 după miezul nopţei, când Ion Bănescu şi-a dat sufletul, înconjurat de prieteni şi de familie. Dr. Stoicescu trimis din Bucureşti de dr. Take Ionescu a fost întors din drum, în urma desnodământului fatal.
Un pelerinaj încontinuu a fost la locuinţa defunctului, din moment ce s'a aflat în oraş de starea sa gravă.
Ca mort, Ion Bănescu avea figura senină şi impunătoare, pare că ar fi voit să vorbească cu verva-i obicinuită şi să impună celor ce rămân după el ultimele sale dorinţi”.



Citeşte şi:

#scrieDobrogea Ion Bănescu, primarul-învăţat care... a inventat staţiunea Mamaia (galerie foto)

#citeşteDobrogea „Dobrogea e prispa României înspre largul lumii“. 108 ani de la trecerea în nefiinţă a primarului de geniu Ion Bănescu

#citeşteDobrogea Ion Bănescu, „Românul s-a înfipt adânc în Dobrogea. Aici e patria lui“ (document)
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii