Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:36 24 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

„Culoarea este un mister. Se face cunoscută, dar devine necunoscută, pentru că ea știe să se ascundă“. Patru ani fără Ionel Mătăsăreanu

ro

10 Jan, 2019 00:00 596 Marime text
Astăzi se împlinesc patru ani de la moartea pictorului Constanței Ionel Mătăsăreanu. Artistul s-a născut la Oravița, în anul 1929, într-o familie de artiști. Mama, sora și fratele acestuia cântau la vioară. Viitorul pictor își arată talentul artistic încă de mic, de la vârsta de trei ani. A murit pe data de 10 ianuarie 2015, la Constanța.
 

 
În anul 1960 se mută la Constanța, oraș ce îi devine casă pentru totdeauna. Chiar dacă iubea extraordinar de mult muzica, cântând la vioară, Ionel Mătăsăreanu s-a regăsit în pictură. Totuși, aceste două arte se îmbinau extrem de bine pentru viitorul pictor, care recunoștea că nu putea să trăiască fără muzică, nu  putea picta fără vioara sa, pe care nu ar fi dat-o pentru nimic în lume.
 
A fost apropiat de unul dintre profesorii săi, renumitul pictor Corneliu Baba. A studiat la Constanța, dar după terminarea liceului s-a întors în orașul natal, Oravița, pentru ca ulterior să devină student al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, absolvind la secția de pictură. A avut ca profesori mari artiști precum Alexandru Ciucurencu, Ion Marsic, Ttitină Călugaru, toți văzând în Ionel Mătăsăreanu un artist muncitor și perseverent, un talent nemaivăzut. Unii dintre profesorii săi îl invitau în atelierele lor, acolo unde picta fără încetare.
 
Celebrul Alexandru Ciucurencu, atunci când trecea pe lângă șevaletul său, îi spunea: „Mătăsărene, tu ai ceva înnăscut în tine!” În perioada studenției, care nu a fost una ușoară pentru pictor, acesta încerca să subziste, de cele mai multe ori chiar neavând ce să mănânce. Un lucru neobișnuit despre acesta face referire la faptul că mergea deseori la Gara de Nord, acolo unde făcea crochiuri, picta oameni care îi treceau prin fața ochilor, ore întregi. Același lucru l-a făcut și la Constanța, acolo unde nu exista zi în care „pictorul să nu se trezească pentru a fi prezent la întâlnirea cu marea”.
 
Revenind la perioada petrecută la Constanța, a fost pentru un timp profesor la actualul Colegiu de Artă „Regina Maria” din Constanța. Iubind extrem de mult orașul Constanța, Ionel Mătăsăreanu a  pictat marea în toate ipostazele sale atât diurne, cât și nocturne, acesta remarcându-se în viața artistică ca fiind un pictor al naturii și al mării.
 
Ionel Mătăsăreanu citea mult, chiar și șase ore pe zi. Îi plăcea să petreacă timpul admirând natura, pictând despre ea. Se relaxa și cântând la vioară.
 
Obișnuia să spună: „Culoarea este un mister, un inconnu. Se face cunoscută, dar devine necunoscută, pentru că ea știe să se ascundă”. Artistului îi plăcea mult cafeaua, numind-o „licoare gândită”. Obișnuia să o bea la restaurantul din portul Constanța „Vraja mării”, acolo unde putea să privească prelung marea.
 
Constanța a făcut mici gesturi de considerație pentru acest pictor de geniu, astfel că, în anul 2012, i-a fost înmânat, cu prilejul evenimentului „10 pentru Cultură”, o plachetă de aur, ca semn de prețuire pentru întreaga activitate și pentru serviciile imense aduse orașului Constanța. A primit, pe merit, titlul de cetățean de onoare al orașului Constanța, însă trist este faptul că acesta trăia extrem de modest în orașul pontic, câteodată chiar la limita subzistenței. În anul 2016, Muzeul de Artă din Constanța a găzduit o expoziție personală a lui Ionel Mătăsăreanu.
 
Dr. Doina Păuleanu, directorul instituției de cultură, a menționat despre regretatul pictor al Constanței: „Era un om autentic, un om care fusese crescut ca să creeze. Trăia cumva eteric, din vânt. A trăit într-un mod precar și, în același timp, minunat. Era extrem de încrezător în faptul că prin pictură el reușește să comunice, încât a putut să trăiască fără să aibă niciun fel de pensie în ultimii ani. Era extrem de original în manifestările sale, fiind chiar imprevizibil. Te puteai aștepta ca, la un moment dat, să fii foarte iubit de Ionel Mătăsăreanu, apoi, din cauze neștiute, nu mai oferea încredere acelei persoane”.
 
„Domnul Ionel”, acest boem pictor îndrăgostit de mare și vioară, mai avea o altă mare iubire. Este vorba de poezia lui Eminescu, pe care o citea cu drag ori de câte ori avea ocazia. Mottoul după care s-a ghidat toata viața a fost „tăcere, răbdare și muncă”, deoarece astfel a putut realiza atât de multe picturi maiestuoase cu și despre mare. Pictorul a lăsat românilor o moștenire bogată, alcătuită din peste 100 de tablouri.
 
 
 
 
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • maria 10 Jan, 2019 11:10 Din pacate, primaria nu a fost in stare sa-i faca un mormint civilizat.