Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:38 16 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

O perioadă de eliberare de păcate şi de patimi Postul Paştelui, cel mai aspru de peste an, începe astăzi

ro

23 Feb, 2015 00:00 1454 Marime text


Numit şi Postul mare, Postul Paştelui începe astăzi şi se încheie peste şapte săptămâni, pe 11 aprilie. Este cea mai lungă perioadă de post din an şi, totodată, o mare încercare pentru creştini.
 
În primele două zile, se recomandă post complet celor care pot să-l ţină astfel, iar celorlalţi le este sugerată ajunarea, adică postire până seara, când se pot consuma pâine şi apă. Aceeaşi regulă (post complet sau ajunare) se aplică şi în primele trei zile din ultima săptămână de post (luni, marţi şi miercuri), dar şi pentru ultimele două (vineri şi sâmbătă). Miercuri, a treia zi din Postul Paştelui, se ajunează până seara. Apoi se mănâncă pâine şi legume fierte fără ulei. În toate celelalte zile din Postul Paştelui, cu excepţia celor cu dezlegare, se mănâncă uscat o singură dată pe zi, de luni până vineri, iar sâmbătă şi duminică, de două ori pe zi, se pot consuma legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. De menţionat că această variantă este specifică postului aspru. În postul obişnuit sau comun, mâncăm la orele obişnuite, dar numai alimente de post, adică ne înfrânăm de la carne, peşte, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime (mâncăruri de dulce). În Postul Paştelui, există mai multe zile cu dezlegări la vin, la untdelemn şi la peşte. Astfel,  dezlegări la vin şi la untdelemn se îngăduie pe 24 februarie, de sărbătoarea Aflării Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pe 9 martie, când sunt prăznuiţi Sfinţii 40 de Mucenici, pe 24 şi pe 26 martie, înainte şi după Bunavestire. Creştinii au dezlegare la peşte pe 25 martie, de Bunavestire, şi pe 5 aprilie, de Florii.

Rânduieli respectate 

De-a lungul secolelor, înţelepţii ortodoxiei au vorbit despre anumite rânduieli spirituale, începând cu îndatoririle de smerenie, de a consuma hrană de post şi continuând cu faptele de milostenie creştină. Pentru credincioşii care doresc să respecte cu evlavie toate cerinţele Postului şi nu urmează o postire „laică“, Postul Mare contribuie la răstignirea patimilor şi la învierea iubirii milostive. Credincioşii vor să petreacă această etapă spirituală mult mai aproape de Dumnezeu. De aceea, în acest interval de nevoinţă, postitorii îşi mărturisesc păcatele preotului duhovnic şi renunţă la petrecerile mondene, însoţite de bucate „de dulce“ şi de alcool. În timpul Postului Mare nu se fac nunţi şi botezuri, iar postitorii nu participă la petreceri şi nici la evenimente de familie care nu respectă restricţiile alimentare şi viaţa spirituală specifice postului. Biserica acordă dezlegare de la acest post copiilor, bolnavilor, bătrânilor şi militarilor.

Tradiţii pentru sporul casei

Prima zi a Postului Mare se numeşte şi Lunea curată sau Spolocania. După tradiţie, în această zi, creştinii purifică toate încăperile gospodăriei şi împlinesc unele ritualuri strămoşeşti: se face curăţenie după petrecerea de Lăsatul Secului de brânză, se tămâiază casa şi se stropeşte cu agheasmă (exceptând baia). Gospodinele nu gătesc şi nu aruncă gunoiul din casă. Adulţii însă  mănâncă doar gustări reci, de post, şi beau zeamă de varză. În Lunea Curată, oamenii se curăţă de păcate, de aceea Spolocalia este un moment important din post. Gospodinele spală vasele în care s-a preparat mâncarea de dulce şi le pun în cămară, cu gura în jos, până la sfârşitul postului. Copiii au voie să mănânce din bucatele rămase de la masa sărbătorească de Lăsatul Secului de brânză. De asemenea, firimiturile se pun în mâncarea păsărilor din gospodărie de stăpânul casei, care le cheamă în dimineaţa Lunii Curate: „Veniţi, păsări, să vă dau ce am păstrat pentru voi din bucatele mele cu care am întâmpinat postul, iar voi să prindeţi post de la bucatele de vară!“ Odinioară, în prima zi de marţi după Lăsatul Secului, în mediul rural, fetele şi femeile tinere începeau să lucreze la costumele naţionale cu care se îmbrăcau de Paşti. În prezent, există o nouă tradiţie: gospodinele îşi cumpără în această zi lână sau mătase din care încep să împletească un obiect de îmbrăcăminte pe care să-l poarte în seara de Înviere. Din moşi-strămoşi, tradiţia spune că, respectând acest obicei, fetele şi femeile tinere vor avea spor în activitatea de zi cu zi, până la postul din anul viitor.

În Săptămâna Mare, credincioşii se împărtăşesc 

În Săptămâna Mare a Paştelui, cei care au ţinut post merg să se spovedească duhovnicului lor, mărturisindu-i acestuia păcatele şi greşelile făcute. Spovedania este tainică, iar preotul nu are voie să spună nimănui mărturisirile credinciosului care i se confesează. După ce creştinul s-a spovedit, el se poate împărtăşi; preotul îi dă puţin vin şi anafură, simboluri ale sângelui şi trupului Domnului. Pe parcursul celor şapte săptămâni de post, credinciosul posteşte pentru ca Dumnezeu să-i împlinească o dorinţă, să-l elibereze de un necaz şi să-i dea sănătate. Înmănuncheată cu rugăciunea şi cu harul voinţei, postirea este o punte de comunicare cu Dumnezeu.
De aceea, Sfinţii Părinţi spun că, intrând în Săptămâna Mare, credinciosul posteşte pentru a-i dărui mulţumire şi iubire lui Hristos, cel care s-a răstignit pentru păcatele noastre.

Ti-a placut articolul?

Comentarii