Cuget liber Rămânem fără plaje

Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa" este angrenat în numeroase proiecte ce vizează monitorizarea şi protecţia Mării Negre. Cercetătorii institutului verifică periodic calitatea apei de îmbăiere, dar şi stocul de peşti şi gradul de eroziune costieră. Despre toate acestea vă prezentăm un interviu în exclusivitate cu directorul INCDM, ing. Simion Nicolaev.

- Conform rapoartelor, calitatea apei de îmbăiere este foarte bună. Este aşa peste tot?

- În comparaţie cu situaţii de acum 20 de ani nu mai sunt probleme atât de mari, dar această uşoară îmbunătăţire a calităţii apei şi de refacere a biotei nu este un proces liniar. Mai sunt zone în care se înregistrează niveluri ridicate ale hidrocarburilor. De exemplu, în zonele de îmbăiere unde circulă skyjet-urile se înregistrează concentraţii ridicate de hidrocarburi poliaromatice, chiar şi de o sută de ori mai mari decât valoarea similară a indicatorului undeva la 15 metri adâncime. De aceea noi am propus şi susţinem ca astfel de activităţi de relaxare să se producă în locuri bine definite şi să nu fie peste tot.

- Mai are Marea Neagră peşte?

- Ca urmare a situaţiei ecologice precare la care a ajuns la un moment dat, mediul marin şi verigile lanţului trofic au avut de pătimit. Atât din cauza înrăutăţirii calităţii apei şi a alterării habitatelor importante precum habitatul de reproducere, dar mai ales din cauza supra-pescuitului şi în special a anumitor stocuri de peşti din Marea Neagră. Deja este de notorietate că nu mai este hamsie aşa cum a fost odată, stavrid, lufar, dar nici specii mai rare precum sturionii, calcanii. Totuşi, s-a observat că speciile cu ciclu scurt de viaţă încep uşor să revină, nu chiar la nivelele aşteptate, dar în timp lucrurile se vor stabiliza, dacă nu apar alte elemente disturbatoare.

- Algelor pare să le priască totuşi acest mediu.

- Da, dezvoltarea algelor a reapărut ca fenomen firesc de aproximativ 12 ani, pentru că până atunci am avut acea înflorire algală care se ştia sub numele de mareea roşie, cu alge microscopice. Este adevărat că asistăm la procese de dezvoltare explozivă a algelor în perioada asta de vară, în mare măsură legată de faptul că totuşi apele au un conţinut destul de ridicat de nutrienţi încă, deşi nivelul a mai scăzut. Dar ele nu sunt dăunătoare, chiar dimpotrivă. Eu sunt un consumator de alge marine, sigur, nu din Marea Neagră.

- La un moment dat se vor putea consuma şi algele din Marea Neagră?

- Evident. Eu nu văd nici un impediment. Noi lucrăm deja în acest sens cu Facultatea de Farmacie de la Universitatea „Ovidius" şi avem proiecte şi rezultate deosebit de interesante. Este vorba despre apa de gură obţinută din principii active din alge şi din alte produse, care pare eficientă. Urmează testele clinice, care, din păcate, sunt un proces de durată.

- Cu eroziunea costieră cum mai stăm?

- Procesul de eroziune va fi continuu şi greu de oprit. Este un proces dinamic, aici lucrurile pot fi influenţate de câteva lucruri în fond naturale. Plajele litoralului românesc au fost create prin materii şi energie aduse de fluvii şi cu energia produsă de mare, născându-se acest cordon litoral. Modificările echilibrului deja stabilit de ani de zile va duce, fără discuţii, cu siguranţă, la modificări importante asupra configuraţiei coastei. Însă atâta timp cât Dunărea nu mai aduce nici jumătate din sedimente, iar elemen-tele mecanice şi dinamice, valuri, curenţi, se manifestă în mod activ, dacă mai adăugăm şi factorii climatici, se accelerează şi procesele de erodare. Problema este foarte complicată şi foarte complexă. Acum se lucrează la un plan pentru toată zona costieră şi care nu abordează numai problemele plajelor ci şi ale falezelor. Printre soluţii ar fi construirea de diguri perpendiculare pe mal, cu capete unite prin diguri submerse, care să devină capcane de sedimente. De asemenea, ar fi combinaţii de astfel de sisteme de diguri, dublate de nisipări pe plajă sau chiar terase. Se speră să se obţină finanţare la anul pentru acest proiect.

www.cugetliber.ro