Cuget Liber Blocarea Canalului Suez ar pune în pericol sute de locuri de muncă în porturile Constanţa şi Midia

Cotaţia barilului de ţiţei a depăşit 100 de dolari // O criză a Suezului reprezintă o ameninţare pentru stabilitatea economică şi politică la nivel internaţional

Criza politică din Egipt nu mai este doar o problemă locală, câtă vreme efectele ei sunt resimţite pe tot globul, de la Beijing până la Madrid, de la Constanţa până la New York.

Panică la bursa petrolului

Sectorul economic are cel mai mult de suferit în prezent. Tour-operatorii din întreaga lume au fost nevoiţi să rezilieze contractele spre locurile de vacanţă din Egipt, iar acţiunile celor listaţi la bursă pierd din preţ în fiecare oră. Companiile aeriene şi-au redus dramatic zborurile spre Cairo, iar navele de croazieră au început să ocolească porturile egiptene.

Îngrijorarea că traficul pe Canalul Suez ar putea fi stopat din cauza tulburărilor politice şi sociale au făcut ca piaţa petrolului să dea semne de panică. La bursa din Lon-dra, preţul barilului de ţiţei a sărit pragul de 100 de dolari. Ieri, la ora 14, cotaţia ajunsese la 100,43 dolari, la contractele futures.

Există temeri că fenomenul ar putea deveni contagios şi că producătorii de petrol vor profita de situaţie pentru a ridica şi mai mult preţurile. Dacă se va întâmpla aşa, creşterea cotaţiilor petroliere va transmite „toxinele" în toate venele şi arterele economiei mondiale.

Pentru a calma spiritele, El-Badri, secretarul general al OPEC, a dat asigurări că tulburările din Egipt nu vor afecta fluxurile petroliere. El a precizat că OPEC ar putea majora producţia dacă se va produce o criză reală a petrolului în piaţă.

Investiţiile străine din Egipt sunt paralizate. Potrivit lui „Barclays Capital", concernul „DP World", cel mai mare operator de containere al lumii, şi-a suspendat temporar operaţiunile în terminalul portuar din Egipt. Acelaşi lucru l-a făcut grupul danez „AP Moller - Marsk", care a oprit operaţiunile portuare şi de shipping din această ţară.

Pericol pentru Europa

Cel mai mare pericol pentru stabilitatea economică şi politică a lumii îl reprezintă o eventuală blocare a navigaţiei prin Canalul Suez.

Acesta este principala cale de transport dinspre Orientul Mijlociu spre Europa şi America de Nord şi dinspre Orientul Îndepărtat şi Africa de Est spre bătrânul continent.

În 2009, Canalul Suez a fost tranzitat de 17.228 de nave, cu un tonaj total de 450,7 milioane de tone. Potrivit Agenţiei pentru Informaţii Energetice a SUA, circa un milion de barili de ţiţei şi produse petroliere rafinate au străbătut zilnic canalul, în

2009.

Pentru Europa, Canalul Suez este vital. De el depind aprovizionarea cu ţiţei şi gaze din Orientul Mijlociu, precum şi comerţul exterior al ţărilor din zona Mării Mediterane şi Mării Negre cu Asia şi Africa de Răsărit.

Emoţii la Marea Neagră

Porturile Constanţa şi Midia depind prea puţin de traficul de hidrocarburi prin Canalul Suez, în schimb vor fi afectate de creşterea cotaţiilor petroliere. Scumpirea carburanţilor atrage întotdeauna restrângerea consumului şi deci a volumului de activitate din terminalele petroliere, afirmă Silviu Wagner, directorul general al companiei „Oil Terminal".

O criză a Canalului Suez ar afecta, însă, în mod direct traficul de cereale, produse chimice, containere şi cherestea din portul Constanţa, afirmă Daniel Linteş, directorul general al companiei „Socep". Operatorul „Oil Terminal", spre exemplu, ar putea pierde contractele de produse chimice, care-i asigură 30-33% din activitatea anuală.

La rândul lor, terminalele de containere de la Agigea şi Constanţa, care depind de mărfurile din Extremul Orient, ar fi paralizate. În cazul portului Midia, ar înceta exportul de animale vii, spre ţările arabe. Dacă toate aceste mărfuri ar dispărea din trafic, sute de locuri de muncă din porturile maritime ar fi puse în pericol.

Apărat de armată

Care este situaţia navigaţiei pe Suez, la această oră? Informaţiile pe care le deţinem sunt indirecte. Site-ul autorităţii care administrează canalul nu poate fi contactat, întrucât legăturile prin internet au fost suspendate.

În dimineaţa zilei de 31 ianuarie 2011, publicaţia „Lloyd's List" anunţa că a primit informaţii, pe surse, care sugerau că traficul pe Canalul Suez începe să fie îngreu-nat de situaţia politică.

În aceeaşi zi, Abdul Ghani Mohamed Mahmoud, şeful serviciului de relaţii publice, din cadrul Autorităţii Canalului Suez, a declarat unei agenţii de ştiri, prin telefon, că: „Protestele nu au afectat traficul naval. Canalul este apărat de forţele armate. Nimeni nu se poate apropia de el. Totul merge ca de obicei." La rândul său Ahmed al-Munukhly, directorul departa-mentului de tranzit, a afirmat că navigaţia se desfăşoară „complet normal" şi că media traficului zilnic din ultimele zile nu s-a schimbat după declanşarea actualelor evenimente.

La rândul său, un oficial de pe piaţa de asigurări din Londra, citat de Reuters, a declarat că, pentru moment, nu există nicio ameninţare directă pentru navele care tranzitează canalul.

Fără schimburi de echipaje

Chiar dacă nu este blocată, navigaţia întâmpină dificultăţi serioase. Schimburile de echipaje nu se mai fac în porturile egiptene, iar aprovizionarea navelor cu apă şi alimente este dificilă.

„Navele noastre au trecut fără probleme pe canal, dar evităm să facem schimburile de echipaje în Egipt" - a declarat, pentru cotidia-nul „Cuget Liber", profesorul univ. dr. inginer Haralambie Beizadea, directorul companiei „Arpinav".

La rândul ei, compania sud-coreeană „Hanjin Shipping" a anunţat că a schimbat ruta câtorva dintre navele sale, întrucât operaţiunile din Port Said şi Alexandria au fost afectate din cauza lipsei de personal.

Nu-şi permit să închidă Suezul

Cum se vor încheia frământările din Egipt? Nimeni nu poate anticipa. Însă, se poate spune, cu certitudine, că nici puterea, nici opoziţia nu şi-ar permite luxul de a închide canalul.

Ţara este dependentă în mare măsură de veniturile obţinute din tranzitarea acestuia, venituri care s-au ridicat la 4,291 miliarde de dolari în 2009. Pe de altă parte, fiecare parte implicată în conflictul politic îşi dă seama că o asemenea măsură i-ar aduce condamnarea internaţională.

În condiţii normale, cel mai rău lucru ce ar putea să se întâmple este ca taxele de tranzitare să fie majorate. Doar generalizarea haosului şi pierderea controlului, pe care armata îl are asupra căii de navigaţie, ar putea duce, vremelnic, la blocarea Suezului.

www.cugetliber.ro