Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
06:15 20 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Tudor Nadrag „Miniera Medgidia a spoliat Harsova"

ro

25 Jul, 2009 02:10 4777 Marime text
cariera_harsova.jpgPrimarul susţine că între firma ce exploatează cariera de calcar şi fostul edil, Ionel Chiriţă, ar fi existat o înţelegere ca societatea să nu plătească nici măcar impozite

Primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag, va solicita în instanţă despăgubiri de un milion de euro pentru fiecare hectar afectat de exploatarea carierei de calcar din apropierea localităţii.

Edilul urbei a declarat, în repetate rânduri, că societatea care exploatează minereul de calcar de pe teritoriul unităţii administrative pe care o reprezintă a distrus mediul înconjurător. Nădrag se referă la craterele adânci lăsate în urma exploatării în malul Dunării şi mai ales la faptul că firma respectivă, Miniera Medgidia SA, ar fi depăşit cu mult limita maximă permisă în ce priveşte adâncimea excavărilor. De altfel, situaţia carierei amplasate în zona Celea Lac, de pe teritoriul oraşului Hârşova, a fost prezentată şi într-un material mai amplu, într-o ediţie anterioară. La momentul respectiv am dorit să obţinem şi o opinie din partea conducerii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, însă am fost îndemnaţi să facem o solicitare în scris cu punctele care ne interesează. Ieri, ANRM ne-a trimis răspunsul la întrebările noastre. Trebuie precizat că primarul Tudor Nădrag a declarat anterior că va cere daune chiar ANRM, întrucât, susţine el, era obligaţia acestei instituţii să controleze exploatarea minieră.

Aşadar, ANRM, prin preşedintele Gelu Agafiel Mărăcineanu, susţine că, în urma unei sesizări transmise de către Consiliul Judeţean Constanţa, conducerea ANRM a dispus efectuarea unui control de specialitate de către reprezentantul Compartimentului de Inspecţie Teritorială (CIT) Constanţa, acţiune ce ar fi avut loc pe 03.04.2009. În răspunsul remis redacţiei noastre de către ANRM se precizează că, „în urma controlului, s-a constatat că activităţile miniere se desfăşurau în cadrul perimetrului autorizat de ANRM", dar că „nu s-a respectat în toate zonele adâncimea de extracţie, stabilită la cota de +11 m".

Amendă de 6.000 lei

Conducerea ANRM susţine că în urma constatării acestor nereguli s-ar fi dispus ca, până la data de 15.05.2009, SC Miniera SA să finalizeze lucrările de corijare a vetrei în vederea readucerii la cota stabilită prin licenţă. „Având în vedere că, prin extracţia propriu-zisă a resursei minerale din perimetru, rezultă o excavaţie cu un volum considerabil, configuraţia terenului nu se poate aduce la forma iniţială, operatorul economic fiind însă obligat să realizeze lucrările de refacere a mediului, prevăzute în planul de refacere a mediului şi proiectul tehnic de refacere a mediului", se arată în adresa ANRM.

Tot reprezentanţii ANRM susţin: „Deoarece, până în prezent, nu s-a ajuns la limita rezervelor calculate şi înregistrate conform licenţei de exploatare nr. 1163/2000, configuraţia actuală a carierei nu impune realizarea taluzărilor finale ale carierei". În răspunsul primit la redacţie, conducerea ANRM ne informează că, pentru depăşirea, în anumite zone, a cotei stabilite, SC Miniera Medgidia SA a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 6.000 lei. Inspectorii ANRM au mai dispus ca SC Miniera Medgidia SA să reactualizeze planul de situaţie al carierei până la data de 15.05.2009.

ANRM plânge de mila Miniera Medgidia SA

Preşedintele Mărăcineanu ne-a informat că reprezentantul CIT Constanţa a efectuat un nou control la carierea Celea Lac pe 20 iulie, „constatându-se că lucrările de corijare a vetrei au fost realizate în proporţie de 90% în zona de NE-SE a carierei şi în proporţie de 60% din totalul lucrărilor aferente carierei". El a adăugat că la data controlului se desfăşurau activităţi de amenajare a vetrei în zona vestică a carierei şi că s-a dispus, totodată, ca lucrările de corijare să se finalizeze până pe 25.08.2009, „ţinându-se cont şi de situaţia financiară dificilă a operatorului economic", după cum se arată în adresa semnată de Gelu Agafiel Mărăcineanu. Aşadar, din răspunsurile ANRM putem deduce că, dacă amenajarea vetrei nu va fi gata la termen, s-ar putea ţine cont din nou de situaţia financiară a operatorului. Un asemenea răspuns pare strigător la cer, în condiţiile în care primarul reclamă un dezastru ecologic, spunând că terenul, pe care avea de gând să vândă loturi pentru case de vacanţă sau pentru diverşi investitori, este iremediabil distrus.

Terenul, trecut neproductiv în „agenda" lui Chiriţă

Tudor Nădrag ne-a declarat, ieri, că împreună cu avocaţii încearcă să găsească o soluţie pentru ca oraşul să nu mai plătească taxa de timbru extrem de mare în această situaţie. Edilul a precizat că va da în judecată în solidar ANRM, SC Miniera Medgidia SA şi Direcţia Apelor Dobrogea Litoral, aceasta din urmă fiind acuzată de primar că a permis excavarea terenului sub cota de inundaţie. Tudor Nădrag mai spune că oraşul nu a văzut un leu din exploatarea acelui teren de către Miniera Medgidia, adăugând că bănuieşte că fostul edil, Ionel Chiriţă, ar fi avut o înţelegere tacită cu exploatatorii în acest sens. „Ei nu au plătit nici impozite şi nici măcar nu ne-au dat o cotă parte din câştig, aşa cum se face de obicei, pe motiv că acest teren era chipurile neproductiv. Au spoliat acest oraş, ba mai mult, ne-au cerut bani şi pe piatra pe care ne-au dat-o pentru aceste lucrări, dar nu vor vedea niciun ban cât voi fi eu primar. Trebuie să plătească pentru dauna pe care au cauzat-o localităţii", ne-a declarat Tudor Nădrag. Pentru a afla şi opinia sa, am încercat să îl contactăm telefonic pe fostul primar, Ionel Chiriţă, care însă, nu a fost disponibil.

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • SURMELIS ARGENTINA PUSA 12 Feb, 2010 17:18 HA!HA!HA! Cand era primar IONEL CHIRITA ,TUDOR NADRAG era consilier local.Ce a facut fostul primar liberal ,a facut cu acordul consilierilor locali ,implicit si a lui TUDOR NADRAG.