Schimbare la vârful MIPE Marilena-Nicoleta Balabuti pleacă din funcția de secretar general. Ce venituri și ce proprietăți are (DOCUMENTE)

Marilena-Nicoleta Balabuti nu mai exercită funcția de secretar general al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), după ce a solicitat încetarea detașării. Decizia a fost semnată de prim-ministrul Luca-Alexandru Niculescu și publicată în Monitorul Oficial, pe 28 octombrie 2026.

Potrivit Deciziei nr. 414 din 28 octombrie 2026, încetarea exercitării funcției a fost dispusă la cererea Marilenei-Nicoleta Balabuti, în urma unei solicitări înregistrate la MIPE pe 26 octombrie, la Secretariatul General al Guvernului pe 27 octombrie și la Cabinetul prim-ministrului pe 26 octombrie.

De la Ministerul Muncii la MIPE, prin detașare

Marilena-Nicoleta Balabuti ocupă funcția de director, gradul II, al Direcției Resurse Umane din cadrul Curții de Conturi a României.

Începând cu 13 martie 2025, aceasta a fost desemnată să exercite, cu caracter temporar, prin detașare, funcția publică vacantă de secretar general al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, pentru o perioadă de șase luni.
Ulterior, prin Decizia nr. 368 din 14 iulie 2025, premierul Ilie Bolojan a aprobat încetarea, la cerere, a exercitării acestei funcții, începând cu 21 iulie 2025.

În aceeași zi, prin Decizia nr. 369/2025, Marilena-Nicoleta Balabuti a fost desemnată să exercite, tot prin detașare și cu caracter temporar, funcția de secretar general al MIPE, pentru o perioadă de șase luni. La momentul respectiv, aceasta figura în continuare ca director gradul II al Direcției Resurse Umane din cadrul Curții de Conturi.

Detașarea la MIPE a fost prelungită de două ori

Mandatul temporar de la MIPE a fost prelungit succesiv prin alte două decizii ale prim-ministrului.

Astfel, prin Decizia nr. 576 din 19 decembrie 2025, exercitarea funcției de secretar general al MIPE a fost prelungită cu încă șase luni, începând cu 21 ianuarie 2026.

Ulterior, prin Decizia nr. 220 din 16 ianuarie 2026. premierul Ilie Bolojan a dispus o nouă perioadă de șase luni de exercitare temporară a funcției, începând cu 21 iulie 2026.


Ulterior, prin Decizia nr. 220 din 16 iunie 2026, premierul Ilie Bolojan a dispus o nouă perioadă de șase luni de exercitare temporară a funcției, începând cu 21 iulie 2026.

Ce experiență profesională are Marilena-Nicoleta Balabuti?

Potrivit CV-ului, Balabuti a lucrat în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă București încă din anul 2000, când ocupa funcția de inspector de muncă în Serviciul Evidența Muncii.

Ulterior, între 2003 și 2008, a fost consilier juridic în cadrul Biroului Legislație-Contencios, iar între aprilie 2008 și ianuarie 2013 a ocupat funcția de șef al aceluiași birou.

În perioada ianuarie 2013-octombrie 2016, a fost inspector-șef adjunct în domeniul relațiilor de muncă la ITM București. A urmat o scurtă perioadă în care a lucrat ca și consilier în Cabinetul ministrului Muncii, între octombrie și decembrie 2016, după care a revenit la ITM București, unde a ocupat din nou funcția de inspector-șef adjunct până în ianuarie 2018.

Din ianuarie 2018 până în septembrie 2022, a fost director al Direcției Resurse Umane și Salarizare din cadrul Curții de Conturi, prin detașare. În septembrie 2022, a ocupat aceeași funcție ca titular, prin concurs, activitate pe care a desfășurat-o până în martie 2025.

CV-ul mai arată că, între 2004 și 2018, Balabuti a desfășurat și activități didactice în calitate de lector la Centrul de Pregătire și Perfecționare al Inspecției Muncii.

Este licențiată în Drept și are două masterate

Marilena-Nicoleta Balabuti a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, în perioada 1994–1999.

Ulterior, a urmat un master în „Guvernare modernă și dezvoltare locală” la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), în perioada 2003-2004.

În CV figurează și un al doilea master, în „Integritate Publică și Politici Anticorupție”, absolvit în perioada 2023–2025, tot la SNSPA, Facultatea de Administrație Publică.

În perioada august 2025-ianuarie 2026, a participat la Programul de dezvoltare a competențelor pentru accelerarea rezultatelor în administrația publică, organizat în parteneriat de Banca Mondială și Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Ce venituri a declarat Marilena-Nicoleta Balabuti. Primește pensie de deces de pe urma tatălui

Potrivit declarației de avere completate la 31 mai 2024, Marilena-Nicoleta Balabuti a încasat de la Curtea de Conturi a României venituri salariale în valoare de 161.187 de lei pentru ultimul an fiscal încheiat, respectiv aproximativ 13.432 de lei lunar.

Pe lângă veniturile salariale, aceasta a declarat și venituri din pensie, în valoare de 8.508 lei, provenite de la Casa Locală de Pensii Sector 3 București. Conform documentului, este vorba despre o pensie acordată în baza Decretului-lege nr. 118/1990 (persoane persecutate din motive politice de dictatura instaurată în România începând cu 6 martie 1945), după tatăl decedat, Gheorghe Balabuti.
Astfel, veniturile totale declarate de aceasta în cele două categorii au fost de 169.695 de lei, echivalentul a aproximativ 14.141 de lei lunar.

Ce bunuri și datorii figurează în declarația de avere

În documentul depus în 2024, Marilena-Nicoleta Balabuti a declarat:

• Un apartament de 60,02 metri pătrați, dobândit în 2021, în București, deținut în proporție de 100%.
• O casă de locuit de 134 de metri pătrați, dobândită prin moștenire în 2022, cu o cotă de proprietate de 3/8, în localitatea Negru Vodă, județul Constanța.
• Un teren agricol de 2.500 de metri pătrați, dobândit prin moștenire în 2022, cu o cotă de proprietate de 3/8, în Techirghiol, județul Constanța.

La capitolul datorii, aceasta a menționat un credit contractat la Raiffeisen Bank în 2021, cu scadența în 2031, în valoare declarată de 331.436 de lei.
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.