Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
13:43 18 11 2026 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Un nou proces la Curtea de Apel Constanța în disputa privind redevența unui teren din Limanu. Moștenitoarele contestă decizia definitivă (DOCUMENTE)

ro

18 Nov, 2026 13:32 116 Marime text
 Foto cu rol ilustrativ. Sursă foto: Freepik
 
Un nou dosar a fost înregistrat la Curtea de Apel Constanța în disputa dintre două femei și autoritățile locale din Limanu privind majorarea redevenței pentru un teren concesionat în urmă cu mai mulți ani. Alexandra Pușcașu și Eugenia Neagu au formulat o contestație în anulare împotriva soluției pronunțate în recurs, prin care instanța a menținut hotărârea Consiliului Local Limanu de actualizare a redevenței anuale la 8.598 de lei.
 
Dosarul cu numărul 613/36/2026 a fost înregistrat pe 17 noiembrie 2026, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța. Obiectul cauzei este anularea actului administrativ reprezentat de HCL nr. 173 din 23 octombrie 2024, iar stadiul procesual este contestație în anulare - recurs. În cauză, Alexandra Pușcașu și Eugenia Neagu au calitatea de contestatoare, iar Consiliul Local al Comunei Limanu, UAT Comuna Limanu și primarul comunei sunt intimați.
 
Până la acest moment, pe portalul instanței nu sunt afișate informații privind un termen de judecată.

Portalul Instanțelor de Judecată
 
De la aproximativ 500 de lei la 8.598 de lei pe an
 
Litigiul inițial a fost deschis la Tribunalul Constanța în aprilie 2025. Cele două femei au cerut anularea HCL nr. 173/23.10.2024, prin care Consiliul Local Limanu a aprobat preluarea contractului de concesiune nr. 5717 din 16 iulie 2008 de către moștenitoare, raportul de evaluare a terenului și actualizarea redevenței anuale la 8.598 de lei.
 
Este vorba despre un teren intravilan de 1.000 de metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor nr. 12 din Limanu, concesionat inițial de tatăl, respectiv soțul reclamantelor. După decesul acestuia, în aprilie 2024, dreptul de concesiune a fost transmis moștenitoarelor.

 
Cele două femei au susținut că redevența, care se ridica la aproximativ 500 de lei anual, nu putea fi majorată în modalitatea decisă de autoritatea locală. Acestea au invocat prevederile contractului, potrivit cărora actualizarea prețului trebuia făcută în funcție de indicele inflației. De asemenea, au contestat autenticitatea unor cereri care ar fi stat la baza hotărârii Consiliului Local.
 
Autoritățile din Limanu au susținut că actualizarea redevenței a fost justificată economic și realizată în baza unui raport de evaluare întocmit de un expert autorizat. Reprezentanții administrației locale au invocat și prevederile Codului administrativ privind stabilirea redevenței în raport cu valoarea de piață a bunului.
 
Ce au reținut instanțele în procesul anterior
 
Tribunalul Constanța a respins acțiunea în februarie 2026. Instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a primarului și a UAT Limanu, iar cererea formulată în contradictoriu cu Consiliul Local Limanu a fost respinsă ca neîntemeiată.
 

MINUTA:
 

„Solutia pe scurt: Respinge excepţia lipsei de interes în formularea cererii, invocată de pârâţii Primarul com. Limanu, Consiliul Local al Comunei Limanu şi UAT Limanu ca neîntemeiată. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primarul com. Limanu şi UAT Limanu. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele PUŞCAŞU ALEXANDRA şi NEAGU EUGENIA în contradictoriu cu pârâţii Primarul com. Limanu şi UAT Limanu, ca formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantele PUŞCAŞU ALEXANDRA şi NEAGU EUGENIA în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI LIMANU, ca neîntemeiată. Fără cheltuieli de judecată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată la data de 25.02.2026, în conformitate cu prevederile art. 402 din CPC sub rezerva art. 396 alin. 2 din CPC raportat la art. 401 alin. 2 teza ultimă din CPC.
Document: Hotarâre  227/2026  25.02.2026”.

 
Conform rejust.ro, Tribunalul a apreciat că dreptul de concesiune s-a transmis moștenitoarelor prin efectul legii, în urma succesiunii, iar autoritatea locală a urmărit să pună în acord situația juridică a terenului cu noua realitate. Instanța a considerat, de asemenea, că autoritatea avea dreptul să actualizeze redevența în raport cu valoarea de piață a terenului, în condițiile prevăzute de Codul administrativ.
 
Cele două reclamante au atacat sentința, însă Curtea de Apel Constanța le-a respins recursul ca nefondat, prin hotărârea nr. 500/2026 din 25 mai 2026.
 
MINUTA:
 

„Solutia pe scurt: Respinge recursul ca nefondat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi 25.05.2026.
Document: Hotarâre  500/2026  25.05.2026”.

 
Potrivit rejust.ro, Curtea a considerat că expertiza grafoscopică solicitată de reclamante nu era utilă pentru soluționarea litigiului, întrucât transmiterea concesiunii către moștenitoare și actualizarea redevenței nu depindeau de existența unor cereri semnate de acestea. Instanța a mai reținut că documentele ale căror semnături au fost contestate nu au fost avute în vedere la emiterea HCL nr. 173/2024.
 
În privința majorării redevenței, Curtea a invocat prevederile art. 307 alin. 4 și 5 din OUG nr. 57/2019, care stabilesc criterii precum valoarea de piață a bunului, proporționalitatea redevenței cu beneficiile obținute și durata concesiunii. Judecătorii au apreciat că prevederea contractuală din 2008 privind actualizarea în funcție de indicele inflației nu putea împiedica autoritatea locală să reevalueze terenul după 16 ani, în raport cu realitățile economice.
 
Prin aceeași hotărâre, cele două recurente au fost obligate să achite 1.815 lei cheltuieli de judecată.
 
Acum, disputa ajunge din nou la Curtea de Apel Constanța, prin contestația în anulare înregistrată pe 17 noiembrie 2026.
 
Pentrru documentarea materialului s-au folosit informații de pe platformele portaljust.ro și rejust.ro.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 


Citește și:
Litigiu de peste 2,4 milioane de lei la Constanța: Firma fiului unui fost primar din Cogealac, victorie în primă instanță împotriva unui PFA

Ti-a placut articolul?

Comentarii