Un colonel din Armata Română obligă Ministerul Apărării să-i achite diurna pentru misiunea în afara țării! Ce spune Tribunalul Constanța

• Decizia a fost luată în luna martie 2023 de către judecătorii de la Secția I Civilă a Tribunalului Constanța, în materia Litigii de Muncă, fiind deja atacată în apel de către reprezentanții Ministerului Apărării Naționale.
• Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanța, urmând ca apelul ministerului să fie judecat pe data de 3 octombrie 2023.
• În Hotărârea 692/2023 a Tribunalului, favorabilă colonelului, se arată, printre altele, că militarul a susținut că „în perioada de misiune internațională pârâta (n.r. MApN) a ascuns reclamantului existenta şi conţinutul drepturilor în valută ce i se cuveneau, conform art. 1 (1) și art. 3 din HG 1086 din 2004“.
• Reprezentanții ministerului au susținut în proces că „sunt total nefondate alegaţiile reclamantului potrivit cărora i-ar fi fost ascunsă, în mod deliberat, existenţa H.G. nr. 1086/2004; dimpotrivă, reclamantul a avut posibilitatea să cunoască despre existenţa hotărârii de guvern şi să solicite accesul la conţinutul ei, iar dacă nu a făcut-o, aceasta se datorează exclusiv culpei proprii“.
• Judecătorii au spus însă că „era esențial ca reclamantului să i se fi adus la cunoștință conținutul actului normativ în discuție, pe calea procedurilor interne adoptate la nivelul angajatorului, având în vedere importanța însărcinării reclamantului și câtă vreme însuși pârâtul a învederat instanței că nu orice misiune în afara teritoriului statului român putea sta la baza drepturilor pretinse“.

Un colonel din Armata Română a obținut în instanță, la Tribunalul Constanța, o primă hotărâre prin care obligă Ministerul Apărării Naționale să îi achite diurna în valută pentru participarea la misiuni de pace în afara teritoriului statului român.



În plus, MApN a fost obligat și la achitarea către militar a unei sume de un euro pe zi pentru facilitarea legăturii cu familia și de recreere pe perioada executării misiunii de pace în străinătate.


Decizia a fost luată în luna martie 2023 de către judecătorii de la Secția I Civilă a Tribunalului Constanța, în materia Litigii de Muncă, fiind deja atacată în apel de către reprezentanții Ministerului Apărării Naționale.


Așa se face că acum dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanța, urmând ca apelul ministerului să fie judecat pe data de 3 octombrie 2023.
 

„Pârâta a ascuns reclamantului existența și conținutul drepturilor în valută ce i se cuveneau“

În Hotărârea 692/2023 a Tribunalului, favorabilă colonelului, se arată, printre altele, că militarul a susținut că „în perioada de misiune internațională, pârâta (n.r. MApN) a ascuns reclamantului existența şi conţinutul drepturilor în valută ce i se cuveneau, conform art. 1 (1) și art. 3 din HG 1086 din 2004“.


Militarul a arătat că este cadru activ și are gradul de colonel, participând la misiunea de menținere a păcii la care face referire în cererea de chemare în judecată prin ordinul MApN.


Prin cererea înregistrată la Tribunal, colonelul a cerut repunerea sa în termenul de prescripție și obligarea ministerului „la plata creanțelor reprezentând drepturi în valută recunoscute reclamantului prin art. 1 al. (1) și art. 3 din H.G. 1086 din 2004 pentru stabilirea sporurilor specifice și a drepturilor de diurnă, cazare și hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările și completările ulterioare“, pentru misiunea la care a participat în intervalul 2016-2017.

Astfel, a cerut militarul obligarea ministerului la plata drepturilor în valută „reglementate de art. 1 al. (1) și art. 3 din H.G. 1086 din 2004, pentru perioadele în care acesta a servit în misiunea menţionată la petitul nr. l, respectiv diurnă, în valoare de 45 euro/zi şi legătura cu familia de 1 euro/zi, sume actualizate cu rata inflației calculată de la data scadenţei și până la data plăţii efective“.


De asemenea, s-a cerut și plata de daune-interese, precum și a cheltuielilor de judecată.

 

„Sunt total nefondate alegaţiile reclamantului“

În replică, Ministerul Apărării a cerut respingerea acțiunii ca prescrisă și, în subsidiar, ca neîntemeiată.

Reprezentanții MApN au susținut că perioada în care s-a desfășurat misiunea vizată este situată în afara termenului de prescripție de trei ani prevăzut de Codul Muncii.

De asemenea, ministerul „mai arată că sunt total nefondate alegaţiile reclamantului potrivit cărora i-ar fi fost ascunsă, în mod deliberat, existenţa H.G. nr. 1086/2004; dimpotrivă, reclamantul a avut posibilitatea să cunoască despre existenţa hotărârii de guvern şi să solicite accesul la conţinutul ei, iar dacă nu a făcut-o, aceasta se datorează exclusiv culpei proprii“.


Totodată, „pârâtul (n.r. MApN) a învederat că orice persoană diligentă, care urmează să plece într-o misiune internaţională de o asemenea anvergură şi pentru o durată atât de mare de timp (aproximativ un an), studiază legislaţia care reglementează participarea sa la respectiva misiune (Legea nr. 42/2004, Legea nr. 121/2011), legislaţie din care ar fi avut posibilitatea să afle că trebuie să existe o hotărâre a Guvernului care îi stabileşte drepturile de diurnă, cazare, hrană, facilitarea legăturii cu familia, recreere şi transport“.


„În ceea ce priveşte cererea de repunere în termenul de prescripţie, în afară de propria neglijenţă, reclamantul nu poate invoca vreun alt motiv care l-ar fi împiedicat să-şi exercite în termen dreptul la acţiune, însă acesta nu constituie un motiv temeinic, în înţelesul dispoziţiilor art. 2.522 din Codul civil“, au spus în proces reprezentanții Ministerul Apărării Naționale.


Pe fondul cauzei, reprezentanții MApN au spus că „reclamantul nu avea și nu are dreptul: la diurna în valută prevăzută la art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 1086/2004, deoarece aceasta se acordă doar participanţilor la misiunile care erau prevăzute la art. 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 42/2004, iar reclamantul nu a participat la o astfel de misiune; la suma pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere prevăzută la art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, deoarece aceasta se acordă doar participanţilor la misiunile care erau prevăzute la art. 2 lit. a) - d) din Legea nr. 42/2004, iar reclamantul nu a participat la o astfel de misiune“.

 

„Admite cererea de repunere în termenul de prescripție“

Totuși, după deliberări, judecătorii de la Tribunalul Constanța i-au dat dreptate militarului.

Prin Hotărârea 692/2023, instanța „admite cererea reclamantului de repunere în termenul de prescripţie. Respinge ca nefondată excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune. Admite acţiunea“.

Mai departe, judecătorii „obligă pârâtul (nr., Ministerul Apărării Naționale) la plata către reclamant a diurnei în valută în cuantum de 45 euro/zi, pentru participare la misiuni în afara teritoriului statului român, în perioada (...), actualizată cu indicele de inflaţie de la data scadenţei şi până la data plăţii efective, la care se adaugă şi dobândă legală aferentă, calculată de la data scadenţei fiecărei sume şi până la achitarea efectivă a debitului“


Totodată, instanța „obligă pârâtul (n.r. Ministerul Apărării Naționale) la plata către reclamant a sumei de 1 euro/zi pentru facilitarea legăturii cu familia şi de recreere, pentru participare la misiuni în afara teritoriului statului român, în perioada (...), actualizate cu indicele de inflaţie de la data scadenţei şi până la data plăţii efective, la care se adaugă şi dobândă legală aferentă, calculată de la data scadenţei fiecărei sume şi până la achitarea efectivă a debitului“.

De asemenea, ministerul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată, ce se ridicau la 2.500 de lei.
 

„Era esențial ca reclamantului să i se fi adus la cunoștință conținutul actului normativ“

În motivarea acestei hotărâri, judecătorii de la Tribunal au arătat, printre altele, cu privire la aspectele legate de prescrierea acțiunii, invocate de minister, că „era esențial ca reclamantului să i se fi adus la cunoștință conținutul actului normativ în discuție, pe calea procedurilor interne adoptate la nivelul angajatorului, având în vedere importanța însărcinării reclamantului și câtă vreme însuși pârâtul a învederat instanței că nu orice misiune în afara teritoriului statului român putea sta la baza drepturilor pretinse“.

„Altfel spus“, au spus judecătorii, „pentru a se pretinde reclamantului să aibă inițiativă și să solicite pe cale administrativă textul H.G. nr. 1086/2004, trebuia ca acesta să cunoască în prealabil un minim de date care să permită concluzia că demersul său are o finalitate practică, respectiv dacă tipul de misiune executată și celelalte exigențe din actul normativ justifică un asemenea demers“.

„Nu se ajunge la o îmbogățire fără justă cauză“

Au mai spus judecătorii de la Tribunal că „instanța reține că prin acordarea drepturilor solicitate prin prezenta acțiune nu se ajunge la o îmbogățire fără justă cauză a reclamantului, neexistând așadar impedimente pentru acordarea acestora“.

Totodată, judecătorii au mai spus că „este consacrată obligaţia angajatorului de a-l despăgubi pe salariat, în situaţia în care a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul (art. 253 din C. muncii)“.


În aceste condiții, acțiunea în instanță a militarului din Constanța a fost admisă de judecători.


Așa cum am precizat anterior, hotărârea Tribunalului a fost atacată de Ministerul Apărării la Curtea de Apel, instanță care va judeca dosarul în luna octombrie 2023.


Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată



PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Citește și

Incident fără precedent în Armata României Final de proces în dosarul armei furate dintr-o unitate militară din Mamaia! Anunțul judecătorilor