Teren în Piața Ovidiu Judecătorii din București explică de ce UAT Constanța prin primar Vergil Chițac a pierdut procesul deschis de Banca Națională a României (MOTIVARE+DOCUMENT)

• Procesul a început după ce BNR a apreciat că Primăria Constanța nu a răspuns efectiv la solicitarea sa de a-i fi comunicate documentele „care să ateste apartenența terenului în suprafaţa de 507 mp, situat în zona Portul Tomis, tronson 2, lot2, număr cadastral alocat 14637, cf.39552, la domeniul privat/ public al UAT Municipiul Constanţa, la data atribuirii acestuia conform Dispoziţiei Primarului Municipiului Constanţa nr. 679/2004“.

Judecătorii de la Curtea de Apel București au motivat decizia prin care au dat definitiv câștig de cauză Băncii Naționale a României în procesul pe care instituția l-a intentat Primăriei Constanța, condusă de primarul Vergil Chițac.
 
Obiectul procesului este reprezentat de o cerere formulată de BNR de a i se comunica mai multe informații de interes public în legătură cu terenul din Piața Ovidiu și Portul Tomis din oraș, unde se află Sucursala Constanța a Băncii Naționale a României.
 
Reprezentanții băncii au arătat în proces că, în loc ca Primăria Constanța să răspundă clar informațiilor solicitate cu privire la terenul în cauză, municipalitatea a transmis ca răspuns două tabele „din care rezultă anumite categorii de spații imobiliare“.
 
În motivarea deciziei prin care au dat dreptate Băncii Naționale a României și au obligat administrația Chițac să răspundă informațiilor cerute, judecătorii Curții de Apel București au arătat, printre altele, că „din înscrisurile înaintate în cadrul răspunsului formulat, nu reiese cu claritate la ce rubrică este încadrat terenul din discuţie şi nici informaţiile solicitate pe calea informaţiilor de interes public“.
 
Fragmentul este cuprins în Hotărârea 226/2024 a Curții de Apel din București, pronunțată în dosarul 10871/3/2022, cauză în care Primăria Constanța a fost obligată să pună la dispoziția BNR informațiile solicitate.
 
Procesul a început după ce BNR a apreciat că Primăria Constanța nu a răspuns efectiv la solicitarea sa de a-i fi comunicate documentele „care să ateste apartenența terenului în suprafaţa de 507 mp, situat în zona Portul Tomis, tronson 2, lot2, număr cadastral alocat 14637, cf.39552, la domeniul privat/ public al UAT Municipiul Constanţa, la data atribuirii acestuia conform Dispoziţiei Primarului Municipiului Constanţa nr. 679/2004“.
 
Retrocedări suprapuse în Portul Tomis – Piața Ovidiu
 
Amintim, Dispoziția Primarului Municipiului Constanța nr. 679/2004 a fost semnată de primarul Radu Mazăre și, prin acest document, primăria a acordat un total de 42.790,93 de metri pătrați, terenuri în compensare, pentru a soluționa notificarea de retrocedare a cartierului Anadalchioi, în baza Legii 10/2001.
 
Cererea fusese formulată de Georgică Giurgiucanu, în calitate de reprezentant al lui Ivonne Buzescu Movilă.
 
Cei peste 40.000 mp de teren din Constanța, situați mai ales în Portul Tomis (doar un teren de 300 mp se afla pe strada Soveja, iar un al doilea, de 350 mp, pe strada Cișmelei), au revenit prin dispoziția primarului „persoanelor îndreptățite Giurgiucanu Georgică, Măriuță Maria, Borcea Cristian, SC Habitat și Ambient SA și Camboianu Mihai“.
 
Printre cei peste 40.000 mp de teren din Portul Tomis (Piața Ovidiu) se afla și terenul pe care se află Banca Națională a României – Sucursala Constanța, retrocedările suprapunându-se astfel cu terenuri care deja aparțineau altor proprietari.
 
Dispoziția 679/2004 a fost desființată prin decizia penală definitivă pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a României în Dosarul Retrocedărilor din Constanța, cauză penală în care fostul primar Mazăre, alături de mai multe alte persoane au fost condamnate la închisoare pentru retrocedările din oraș.
 
Dispoziția 679/2004 poate fi consultată în Secțiunea Document.
 
Acesta este contextul în care BNR a solicitat de la Primăria Constanța documentele care atestau apartenența terenul în discuție la domeniul public sau privat al orașului, la momentul semnării dispoziției.
 
Primăria Constanța „a indicat anumite suprafeţe de teren care nu au legătură dovedită sau dovedibilă cu imobilul din discuţie“
 
Astfel, judecătorii de la Curtea de Apel București au spus că „în esenţă, solicitarea intimatei-reclamante a fost de a-i fi comunicate informaţiile de interes public constând în apartenenţa terenului în suprafaţa de 507 mp, situat în zona Portul Tomis, tronson 2, lot2, număr cadastral alocat 14637, cf.39552, la domeniul privat/ public al UAT Municipiul Constanţa, la data atribuirii acestuia conform Dispoziţiei Primarului Municipiului Constanţa nr. 679/2004“.
 
„Or, prin adresă de răspuns nr. 209/24.03.2022,  recurenta (nr., UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac) a comunicat 2 tabele din care rezultă anumite categorii de spaţii imobiliare (spaţii verzi publice, spaţii verzi în ansambluri imobiliare, zone verzi de protecţie, squaruri şi fâşii) cu suprafeţele maximale ale spaţiilor antemenţionate şi valoarea lor în lei“, au arătat judecătorii în continuare.
 
Totuși, aceștia au precizat ulterior că „din analiza acestor tabele, Curtea constată, asemeni instanţei de fond, că nu se identifică terenul  în suprafaţa de 507 mp, situat în zona Portul Tomis, tronson 2, lot2, număr cadastral alocat 14637, cf.39552 în niciunul dintre cele 2 tabele nefiind indicat terenul în raport de care se solicită comunicarea informaţiilor de interes public, astfel că indicarea de către recurentă că a adresa de răspuns a fost însoţită de anexa 2 nu schimbă considerentele antemenţionate, chestiunea constatată de instanţa de fond şi menţinută de Curte fiind aceea că din înscrisurile înaintate în cadrul răspunsului formulat, nu reiese cu claritate la ce rubrică este încadrat terenul din discuţie şi nici informaţiile solicitate pe calea informaţiilor de interes public“.
 
Au mai spus judecătorii că, în proces, BNR „a criticat răspunsul emis de recurentă prin prisma faptului că recurenta a indicat anumite suprafeţe de teren care nu au legătură dovedită sau dovedibilă cu imobilul din discuţie“.
 
„Pe cale de consecinţă, Curtea apreciază că instanţa de fond a dat o dezlegare corectă cauzei, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor legale în materie, constatând că nu au fost communicate informaţiile de interes public solicitate, respectiv identificarea, cu indicarea secţiunii/ pagina/nr crt. din inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Constanţa, anexă la HCL 122/23.03.2000- terenul în suprafaţă de 507 mp situat în Constanţa, identificat cu număr cadastral 207012, cererea de recurs urmând a fi respinsă ca nefondată“.
 
Decizia Curții de Apel București nu mai poate fi atacată.
 
În paralel, la instanțele din Constanța există în continuare procese prin care Banca Națională a României încearcă stabilirea situației exacte în legătură cu terenul din Portul Tomis – Piața Ovidiu.
 
În Secțiunea Document poate fi consultată Dispoziția 679/2004 a Primarului Municipiului Constanța, document desființat de instanța supremă
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Primarul Constanței pierde definitiv procesul pe locurile de parcare pentru persoanele cu dizabilități (MINUTA)