Se cer „pretenții” în instanță Primarul Constanței îi dă în judecată pe cetățenii care au contestat proiectul de pe strada Ionel Teodoreanu

• În acest nou dosar, Primarul Municipiului Constanța are calitatea de reclamant, în timp ce lista pârâților cuprinde zece nume, majoritatea fiind aceiași cetățeni care au încercat să blocheze proiectul firmei LKB Lapalm Residence SRL9

 
Conflictul juridic din jurul proiectului imobiliar de pe strada Ionel Teodoreanu nr. 38 capătă o turnură neașteptată. După ce a câștigat definitiv procesul pentru suspendarea autorizației de construire, Primăria Municipiului Constanța trece la contraatac și a deschis ieri, 24 martie 2026, un nou dosar având ca obiect „pretenții” împotriva grupului de cetățeni care s-au opus investiției.
 
Noul dosar, înregistrat sub numărul 9698/212/2026 la Secția Civilă a Judecătoriei Constanța, marchează o etapă rară în litigiile de urbanism locale: momentul în care autoritatea publică solicită recuperarea unor sume de bani sau despăgubiri de la proprii cetățeni în urma unui proces pierdut de aceștia din urmă.
 
Taberele procesului: Primarul vs. Locatarii din zonă
 
În acest nou dosar, Primarul Municipiului Constanța are calitatea de reclamant, în timp ce lista pârâților cuprinde zece nume, majoritatea fiind aceiași cetățeni care au încercat să blocheze proiectul firmei LKB Lapalm Residence SRL:

• Pârâți: Stoica Cristian, Chirilă Gelu Dumitru, Miclescu Maria, Ruse Zamfira, Abdula Ghiunai, Rățoi George Cristian, Băiceanu Mihaela, Roadevin Tudor, Onea Panel și Dobre Mircea Titus.

 
Mircea-Titus Dobre este un politician român cu o experiență administrativă și legislativă considerabilă, fiind cunoscut în special pentru mandatul său de ministru al Turismului în guvernele Grindeanu și Tudose (2017-2018). Membru al Camerei Deputaților pentru mai multe mandate reprezentând circumscripția Constanța, acesta a activat de-a lungul carierei în formațiuni politice precum PSD și ulterior Pro România. În plan local, Dobre provine dintr-o familie cu vechi state în mediul de afaceri și politic constănțean, fiind implicat în gestionarea unor companii de renume în sectorul panificației înainte de a se dedica funcțiilor publice.
 

Contextul: De unde a plecat „nota de plată”?
 
Acest dosar este strâns legat de istoricul autorizației de construire nr. 45/17.01.2025. Prin acea autorizație, Primăria a permis construirea unui imobil P+3E (locuințe colective) pe strada Ionel Teodoreanu nr. 38, proiect aparținând beneficiarului LKB Lapalm Residence SRL.
 
Grupul de locatari menționat mai sus a atacat autorizația, cerând suspendarea ei (dosarul 1367/118/2025). Rezultatul a fost un eșec total pentru cetățeni:

1. La Tribunal: Cererea de suspendare a fost respinsă, iar reclamanții au fost obligați la plata a peste 7.000 lei cheltuieli de judecată către firma privată.
2. La Curtea de Apel (iulie 2025): Recursul a fost de asemenea respins definitiv, cu o nouă rundă de cheltuieli de judecată (aproape 6.000 lei).

 

Ce vizează „pretențiile” Primăriei?
 
Deși obiectul dosarului este menționat generic ca „pretenții”, în practica juridică acest tip de acțiune este utilizat de instituții pentru:

• Recuperarea cheltuielilor de judecată pe care instituția le-a efectuat (onorarii avocați, expertize) și care nu au fost recuperate integral în procesele anterioare.
• Eventuale daune-interese pentru întârzierea unor proceduri administrative sau prejudicii de imagine, deși astfel de cereri sunt mai greu de probat.

 
Impactul asupra societății civile
 
Deschiderea acestui dosar reprezintă un semnal puternic transmis de administrația locală. Dacă până acum cetățenii riscau doar plata cheltuielilor de judecată către investitorul privat, acțiunea directă a Primarului introduce un nou factor de presiune financiară asupra celor care aleg să conteste în instanță actele de urbanism emise de municipalitate.
 
Urmează ca Judecătoria Constanța să stabilească primul termen de judecată, moment în care vor deveni publice sumele exacte pe care Primăria le pretinde de la cei zece constănțeni.
 

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 

Citește și:
Justiție Constanța: Un fost angajat contestă în instanță o decizie a companiei Oil Terminal SA