Primăria Constanța, obligată să achite daune morale pe Legea 10 privind retrocedarea bunurilor preluate abuziv! S-a stabilit recursul

 
Primăria Constanța a fost obligată de judecătorii din oraș la plata unei sume de 20.000 de lei cu titlu de daune morale în legătură cu Legea 10 din 2001 privind retrocedarea bunurilor preluate abuziv în timpul regimului comunist din România!
 
Acum, dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție a României după ce municipalitatea a declarat recurs împotriva hotărârii prin care a fost obligată la plata daunelor morale.
 
Curtea Supremă a stabilit recent data la care va judeca recursul.
 
Astfel, cazul va fi analizat de judecătorii bucureșteni la data de 12 decembrie 2023.
 
Suma dictată de judecători cu titlul de daune morale, pe care municipalitatea din Constanța este la un pas de a o achita, se ridică la 20.000 de lei, după ce Curtea de Apel Constanța a dublat daunele morale stabilite inițial de Tribunal.
 
Spusă pe scurt, povestea este următoarea: reclamanta în cauză a solicitat instanței obligarea Municipiului Constanța prin Primar „la plata sumei de 50.000 lei, reprezentând daune morale pentru privarea îndelungată de bun prin nesoluționarea în termen a notificării nr.(...)/04.10. 2001 şi lăsarea în nelucrare timp de 10 ani după emiterea Dispoziţiei nr. (...)/30.01.2009 a dosarului întocmit în baza Legii 10/2001, cu cheltuieli de judecata“.
 
Astfel, aceasta a arătat că în calitate de moştenitoare a proprietarilor iniţiali ai imobilului situat în Constanta, (...), compus din construcţie și teren în suprafaţă de 307 mp, prin notificarea nr.(...)/04.10.2001 transmisa prin ### ###### ########## ######, a solicitat Primarului Municipiului Constanta restituirea în natură a imobilului sau acordarea de despăgubiri băneşti pentru acest imobil“.
 
Notificarea a fost soluționată după opt ani, iar în anul 2009 primarul a emis dispoziție prin care s-a respins cererea de restituire în natură a bunului și s-a propus acordarea de despăgubiri bănești.
 
Totodată, reclamanta a mai spus că după soluționarea notificării, în 2009, „pârâtul avea obligatia sa trimită dosarul în vederea exercitării controlului de legalitate Instituţiei Prefectului Judeţului Constanta și apoi Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor și emiterii titlului de despăgubire, însă întregul dosar a rămas în nelucrare timp de 10 ani, din cauza indolenței pârâtului, deși era un dosar complet din punct de vedere al documentaţiei“.
 
De ce au acordat judecătorii daune morale pe Legea retrocedărilor
 
Au arătat judecătorii Tribunalului, în prima decizie prin care s-a stabilit ca municipalitatea să achite daune morale legat de Legea 10/2001 că „urmare a conduitei pârâtului (nr., Municipiul Constanța prin Primar), reclamanta a fost nevoită să promoveze acțiune în justiție pentru valorificarea drepturilor pe Legea 10/2001, astfel cum s-a reținut anterior“.
 
Se mai arată în Hotărârea 2893/2022 a Tribunalului că „în condițiile în care pârâtul nu a invocat și dovedit o cauză exoneratoare de răspundere civilă delictuală, instanța constată că acestuia îi incumbă obligația de a acoperi prejudiciul produs reclamantei ca urmare a faptei sale culpabile, de a nu soluționa notificarea în termenul legal“.
 
„Prin fapta ilicită a pârâtului, în formele reținute anterior, s-a produs reclamantei o stare de nemulțumire și un disconfort psihic determinate de timpul lung de așteptare a soluționării notificării și, respectiv, a intrării în posesia imobilului sau de a primi despăgubiri“, potrivit instanței.
 
Tribunalul a decis daune morale de 10.000 de lei, dar Curtea de Apel Constanța le-a dublat, arătând că „reclamanta va fi nevoită să aştepte până la data de 16.02.2023 în vederea emiterii deciziei de compensare, care îi va permite să încaseze, în mod eşalonat şi la peste 20 de ani de la formularea, în anul 2001, a notificării prevăzute de legea specială, daunele materiale cuvenite pentru imobilul de care părinţii săi au fost deposedaţi în mod abuziv în anul 1975, existând posibilitatea ca, în raport cu vârsta înaintată a acesteia din prezent, de 80 de ani, şi cu starea de sănătate precară, dovedită cu înscrisurile medicale existente la dosarul primei instanţe, din cauza acestei atitudini culpabile a pârâtului, reclamanta să decedeze anterior soluţionării dosarului de despăgubire de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor“.
 
Au mai spus judecătorii Curții că „urmare a concursului dintre inacţiunea ilicită a pârâtului şi termenul suspensiv de 60 de luni (5 ani) prevăzut de art. 34 alin. (2) teza I din Legea nr. 165/2013 pentru emiterea de către Comisia Naţională de Compensare a Imobilelor a deciziei de compensare şi, ulterior soluţionării definitive, a titlurilor de plată, în mod eşalonat, timp de 5 ani, conform art. 31 alin. (3) din acelaşi act normativ, de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, reclamanta va fi nevoită să aştepte până la data de 16.02.2023 în vederea emiterii deciziei de compensare, care îi va permite să încaseze, în mod eşalonat şi la peste 20 de ani de la formularea, în anul 2001, a notificării prevăzute de legea specială, daunele materiale cuvenite pentru imobilul de care părinţii săi au fost deposedaţi în mod abuziv în anul 1975, existând posibilitatea ca, în raport cu vârsta înaintată a acesteia din prezent, de 80 de ani, şi cu starea de sănătate precară, dovedită cu înscrisurile medicale existente la dosarul primei instanţe, din cauza acestei atitudini culpabile a pârâtului, reclamanta să decedeze anterior soluţionării dosarului de despăgubire de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi a încasării vreunei sume cu titlu de despăgubire, această împrejurare fiind de natură a augmenta suferinţa psihică produsă reclamantei prin fapta ilicită omisivă a pârâtului şi impunându-se a fi valorificată la stabilirea cuantumului daunelor morale cuvenite acesteia“.
 
Dacă Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul municipalității, Primăria Constanța va fi nevoită să îi achite femeii daunele morale stabilite de instanța de judecată.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Premieră, la Constanța, într-un caz de retrocedare! Daunele morale sunt imense