O companie ucraineană, obligată de Tribunalul Constanța să plătească peste 1,5 milioane de euro unei societăți din Polonia. Litigiul a ajuns la Curtea de Apel (DOCUMENT)
O companie ucraineană, obligată de Tribunalul Constanța să plătească peste 1,5 milioane de euro unei societăți
132
Marime text

Un litigiu comercial internațional, cu implicații în activitatea portuară din Constanța, a ajuns pe masa judecătorilor Curții de Apel Constanța. O companie ucraineană, Joint Stock Company Nikopol Ferroalloy Plant, contestă o sentință prin care Tribunalul Constanța a obligat-o să achite peste 1,5 milioane de euro unei societăți din Polonia, Primeore Trading (Polska) Spolka z Ograniczona Odpowiedzialnoscia.
Potrivit hotărârii pronunțate de Tribunalul Constanța la data de 21 septembrie 2026, instanța a admis cererea formulată de societatea poloneză și a obligat compania ucraineană la plata a două sume importante, reprezentând contravaloarea unor servicii prestate în legătură cu transportul, manipularea și depozitarea unei cantități de minereu de mangan.
Mai exact, prima sumă este de 1.357.759 de euro și reprezintă contravaloarea serviciilor de vămuire, descărcare, reîncărcare, transport și depozitare a mărfurilor, de la recepția acestora în Portul Constanța până la descărcarea în antrepozitul vamal.
Cea de-a doua sumă, de 171.755,51 euro, reprezintă costurile de depozitare a mărfurilor în antrepozitul vamal pentru perioada 16 aprilie 2022 - 28 noiembrie 2022.
Pe lângă aceste debite, Tribunalul Constanța a dispus plata dobânzii legale de 6% pe an pentru fiecare dintre cele două sume, calculată de la data emiterii facturilor și până la achitarea integrală a acestora. De asemenea, compania ucraineană a fost obligată să achite 93.312,56 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, precum și 11.918,54 euro, contravaloarea onorariului avocațial.
MINUTA:
„Admite, în cauza civilă cu obiectul pretenții, cererea de chemare în judecată. O obligă pe pârâta sa îi plătească reclamantei: – 1.357.759,00 euro, cu titlul debit principal, reprezentând contravaloarea serviciilor de antrepozitare vamală, aferente perioadei cuprinse între recepția mărfii în Portul de descărcare CONSTANȚA (ROMÂNIA) Și descărcarea acesteia în antrepozitul vamal TULCEA (ROMÂNIA), care au facut obiectul Contractului nr.110322PTNFP din data de 11.03.2022, cu detaliile enunțate în SPECIFICAȚIA nr.1/11.03.2022, modificat prin Actul Adițional nr.1/14.03.2022; – 171.755,51 euro, cu titlul debit principal, reprezentând contravaloarea serviciilor de depozitare a mărfii în antrepozitul vamal TULCEA (ROMÂNIA), aferente perioadei 16.04.2022 – 28.11.2022, care au facut obiectul Contractului nr.110322PTNFP din data de 11.03.2022, cu detaliile enunțate în SPECIFICAȚIA nr.1/11.03.2022, modificat prin Actul Adițional nr.1/14.03.2022. – dobânda legala aferenta debitului principal în cuantum de 1.357.759,00 euro, calculata prin aplicarea unei rate a dobânzii de 6% pe an, începând cu data de 22.04.2022 și în continuare pâna la data la care pârâta va achita efectiv și integral aceasta suma catre reclamanta; – dobânda legala aferenta debitului principal în cuantum de 171.755,51 euro, calculata prin aplicarea unei rate a dobânzii de 6% pe an, începând cu data de 03.03.2025 și în continuare pâna la data la care pârâta va achita efectiv și integral aceasta suma catre reclamanta. – 93.312,56 lei, cu titlul cheltuieli de judecata, reprezentând contravalorile însumate ale taxei judiciare de timbru și ale serviciilor de traducere a înscrisurilor; – 11.918,54 euro, cu titlul cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea onorariului avocațial. Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de pârâta având ca obiect obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. Hotarârea pronunțată poate fi atacată cu apel, în termen de 30 zile, de la comunicare. Cererea de apel se depune la Sectia a II-a Civilă a Tribunalului Constanța, sub sancțiunea nulității, conform art.471 alin.1 C.proc.civ.rep., și se dezleagă de Curtea de Apel Constanța. Pronunțată astăzi, 21.09.2026, punerea soluției la dispoziția părților fiind realizată prin mijlocirea grefei instanței, conform art.396 alin.2 C.proc.civ.rep..”
Cum a început litigiul
Potrivit documentelor din dosar, relația comercială dintre cele două societăți a început în ianuarie 2022, când Primeore Trading (Polska), în calitate de vânzător, și Nikopol Ferroalloy Plant, în calitate de cumpărător, au încheiat un contract pentru livrarea unei cantități de 43.700 de tone de minereu carbonatat de mangan, provenit din Ghana.Transportul mărfii urma să fie realizat pe cale maritimă, iar nava a ajuns în Portul Constanța la data de 21 martie 2022.
Contextul geopolitic a complicat însă derularea operațiunilor. După declanșarea războiului din Ucraina și închiderea porturilor ucrainene, descărcarea mărfii în portul de destinație inițial nu a mai fost posibilă.
În acest context, la 11 martie 2022, cele două companii au încheiat un contract separat prin care Primeore Trading urma să asigure servicii de expediere, vămuire, descărcare, reîncărcare, transport și depozitare a minereului, cu operațiuni derulate prin Portul Constanța și până la antrepozitul vamal. Prețul serviciilor a fost stabilit la 31,07 euro pentru fiecare tonă metrică, valoarea totală a contractului fiind de 1.357.759 de euro.
Ulterior, marfa a fost depozitată în antrepozitul vamal, iar părțile au convenit, la 28 noiembrie 2022, returnarea celor 43.700 de tone de minereu către societatea poloneză.
Ce argumente a invocat compania ucraineană
În fața instanței, Nikopol Ferroalloy Plant a solicitat respingerea acțiunii, susținând că obligațiile dintre cele două societăți fuseseră stinse odată cu returnarea mărfii.Compania ucraineană a invocat inclusiv izbucnirea războiului și închiderea porturilor din Ucraina, pe care le-a considerat evenimente de forță majoră, de natură să o exonereze de răspunderea contractuală.
De asemenea, reprezentanții societății au susținut că, în condițiile de livrare convenite prin regulile Incoterms 2020, anumite costuri de descărcare și depozitare nu puteau fi puse în sarcina cumpărătorului.
De cealaltă parte, Primeore Trading a arătat că pretențiile sale nu vizau exclusiv contractul de vânzare-cumpărare, ci un contract distinct de prestări servicii, prin care compania ucraineană își asumase obligația de plată pentru operațiunile desfășurate.
De ce a dat dreptate Tribunalul Constanța societății poloneze
În motivarea hotărârii, Tribunalul Constanța a reținut că cele două contracte aveau obiecte diferite, iar returnarea mărfii nu a stins automat obligațiile de plată rezultate din contractul separat de prestări servicii.Instanța a mai apreciat că războiul din Ucraina nu putea fi considerat un eveniment imprevizibil în raport cu contractul de servicii încheiat la 11 martie 2022, întrucât conflictul militar începuse deja la 24 februarie 2022.
Prin urmare, judecătorii au concluzionat că societatea ucraineană nu putea invoca forța majoră pentru a se exonera de obligațiile de plată asumate prin contractul de prestări servicii.
În urma analizei documentelor depuse la dosar, Tribunalul Constanța a admis acțiunea formulată de Primeore Trading și a obligat compania ucraineană la plata sumelor solicitate, a dobânzilor legale și a cheltuielilor de judecată.
Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanța
Ulterior, compania ucraineană a formulat apel, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța la data de 16 noiembrie 2026, sub numărul 1198/118/2025.Cauza se află în stadiul procesual de apel, la Secția a II-a Civilă, de insolvență și litigii cu profesioniști și societăți, având ca obiect pretenții.
Primeore Trading (Polska) Spolka z Ograniczona Odpowiedzialnoscia figurează în calitate de intimat reclamant, iar Joint Stock
Company Nikopol Ferroalloy Plant are calitatea de apelant pârât.
Dosarul figurează în prezent ca fiind pe rolul instanței.

Pentru documentarea materialului s-au folosit informații de pe platformele portaljust.ro și rejust.ro.
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


