Nicu Caracotă, fostul administrator de la restaurantul „Zorile”, cere reabilitarea judecătorească! A fost condamnat, în trecut, într-un dosar de furt de motorină

La Tribunalul Constanța a fost înregistrată o cerere de reabilitare judecătorească, semnată de Nicu Caracota, fostul administrator de la restaurantul „Zorile” din Constanța!
 
Astfel, bărbatul care a fost condamnat la 6 ani de închisoare, în dosarul „Miralen”, în cursul acestei săptămâni a depus cererea în instanță, în încercarea de a scăpa de cazierul judiciar.
 
Potrivit portalului instanțelor de judecată, solicitarea va fi analizată de magistrați la finalul lunii septembrie, anul curent.
 
 
Amintim că Nicu Caracotă a fost condamnat, la data de 13 decembrie 2011, după mai mulți ani de judecată, în dosarul de furt de motorină, în care a fost deferit justiției alături de mai mulți inculpați.
 
Potrivit actului de trimitere în judecată, la începutul lunii ianuarie 2003, mai multe persoane au fost prinse în zona Penitenciarului Valea Seacă, de lângă Basarabi. Cetățenii în cauză perforaseră conducta de transport motorină a SC Petrotrans și reușiseră, astfel, să încarce o cisternă cu peste 30 de tone de motorină, producând un prejudiciu estimat la zeci de miliarde de lei vechi.
 
Prin rechizitoriul întocmit de către procurori s-a dispus trimiterea în judecata, la acea vreme, în stare de arest preventiv, a inculpaților Vasile Sponti, Nicu Caracota, Anton Caracota, Nicolae Tararache, Elena Draghici, Benoni Samir Ciobanu, Marian Saicaru, Valentin Vasa, Costel Vasile Ungurianu, Vasile Saviuc, Ionel Ciocârlan si Robert Caracuda. Toată povestea ar fi început în noaptea de 6 spre 7 ianuarie 2003, atunci cand polițistii au descoperit în spatele Penitenciarului Valea Seacă un autotractor cisterna marca "Iveco", al cărui șofer a fugit, la vederea organelor de ordine. La scurt timp, Ionel Ciocârlan, Vasile Saviuc și Vasile Costel Ungurianu au fost prinși de polițiști, în apropierea locului faptei, în timp ce se aflau într-un autoturism.
 

În urma extinderii cercetărilor, s-a mai stabilit ca Tararache s-a folosit de un nume fals, respectiv Robert Caracuda, și a ridicat sumele de bani virate de SC „Miralen" SRL in contul SC „Silva Impex SRL". O altă persoană implicata în acest caz a fost Elena Drăghici, care, așa cum rezulta din actul de inculpare, a participat în mod direct la toate acțiunile de contrabandă cu combustibil prin care SC „Petrotrans" și statul român au fost prejudiciati cu suma de peste 35 miliarde lei.
 
Printre altele, în sarcina acesteia s-a reținut faptul că, în calitate de administrator la SC „Miralen" SRL, în luna iunie 2000, cu ocazia derulării unui contract cu Rafinaria Dărmănești, a interpus între cele două societăți o firma fantomă, care a achitat contravaloarea mărfii printr-o compensare nereală, cauzând un prejudiciu Rafinăriei Dărmănești de aproximativ 6 miliarde lei vechi. De asemenea, s-a mai stabilit că toți ceilalți inculpați, printer aceștia și Nicu Caracota, au cunoscut faptul că motorina pe care o comercializau provenea din activități ilegale de sustragere a combustibilului.
 
Anchetatorii au stabilit, inculpaţii Sponti Vasile, Caracota Nicu şi Drăghici Elena au cunoscut activitatea de sustragere a produselor petroliere de către autorii furturilor. Calitatea inculpatei Drăghici Elena şi raporturile stabilite între S.C. "Miralen" S.R.L cu inculpaţii Sponti Vasile şi Caracota Nicu i-au determinat pe autorii furturilor să-şi continue activitatea, cunoscând că au sprijinul material şi moral al complicilor.
 
În decembrie 2012, Curtea Supremă de Justiţie i-a condamnat pe principalii acuzaţi la închisoare cu executare, printre aceștia numărându-se și Caracota Nicu, care a primit o pedeapsă de 6 ani și două luni de închisoare.
 
Legături cu restaurantul „Zorile”

 
Nicu Caracota a deținut și funcția de administrator în cadrul societății Zorile Mării SRL, calitate de care s-a bucurat până la data de 16 aprilie 2013, când a fost revocat și descărcat de gestiune, în locul său fiind numit în funcție Caracota Stere.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
După 11 ani de agonie Curtea Supremă a pus „cruce" dosarului Miralen