Guvernul României, dat în judecată la Constanța de doi bătrâni, cărora le-au scăzut pensiile cu peste 400 de lei! Avem motivarea Curții de Apel (DOCUMENT)

• Dosarul a fost înregistrat pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța încă de la începutul acestui an, cazul primind indicativul 10/36/2022.
• Prin Hotărârea 66/2022, Curtea de Apel Constanța a decis să respingă acțiunea celor doi pensionari, ca inadmisibilă.

 
Guvernul României a fost acționat în instanță, la Curtea de Apel Constanța, de doi pensionari care au arătat în proces că, urmare a OUG 8/2021, prin care a fost modificat punctul de pensie, au o pensie mai mică lunar cu peste 400 de lei!
 
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Constanța încă de la începutul acestui an, cazul primind indicativul 10/36/2022.
 
Părți în proces sunt doi pensionari din Constanța, în calitate de reclamanți și, respectiv, Guvernul României – prin Ministerul Finanțelor Publice și Guvernul României – prin Secretariatul General al Guvernului, în calitate de pârâți.
 
Prin Hotărârea 66/2022, Curtea de Apel Constanța a decis să respingă acțiunea celor doi pensionari, ca inadmisibilă.
 
Hotărârea a fost luată de completul C1 Fond al Secției de Contencios administrativ și fiscal, prezidat de magistratul Francisc Nemeth, președintele secției.
 
Se arată în documentul instanței că, prin cererea de chemare în judecată, cei doi reclamanți au chemat în judecată Guvernul României prin MFP, în temeiul art.9 din Legea nr.554/2004.
 
Ce au spus pensionarii
 
Reclamanții au invocat „neconstituționalitatea acestui act normativ în baza căruia valoarea punctului de pensie de 1875 lei prevăzut în Legea nr. 127/2019 ajungea la 1442 lei, ceea ce le provoacă o pierdere lunară de 433 lei începând cu data de 01.09.2021 până în prezent“.
 
„În fapt, reclamanţii arată că Guvernul României, prin OUG nr.8/2021, în mod abuziv, a modificat o lege organică, respectiv Legea nr.127/2019 privind sistemul public de pensii“, se menționează în hotărârea Curții de Apel.
 
„Legea nr.127/2019 privind sistemul public de pensii este o lege organică în vigoare, adoptată de Parlamentul României, promulgată de Preşedintele României, iar Guvernul României nu are competenţă în a modifica o lege organică. Competenţa de a emite legi şi a modifica o lege organică, aşa cum este Legea nr.127/2019 privind sistemul public de pensii, aparţine Parlamentului României“, au argumentat reclamanții.
 
„De asemenea, reclamanţii învederează că OUG nr.135/15.08.2020 a modificat valoarea punctului de pensie, micşorându-l de la suma de 1875 lei/lună, cât era prevăzut în Legea nr.127/2019, stabilindu-l la suma de 1442 lei/lună începând cu data de 01.09.2020“, se mai arată în decizia instanței.
 
„În acest sens, reclamanţii, considerându-se vătămaţi în drepturile lor prin această dispoziţie din ordonanţă, în temeiul art.9 din legea nr.554/2004, au formulat acţiune în justiţie care a făcut obiectul dosarului nr.###/36/2020, ce se află în prezent pe rolul ÎCCJ în stadiul de recurs. Totodată, reclamanţii înţeleg să invoce excepţia de neconstituţionalitate a art.III din OUG nr.8/2021. În susţinerea excepţiei, reclamanţii arată că Guvernul României prin OUG nr.8/2021 a adus atingere disp.art.47 al.2 din Constituţia României“, conform documentului citat.
 
Nu în ultimul rând, aceștia au mai spus că „În plus, CEDO a statuat în jurisprudenţa sa că drepturile de asigurări sociale, convenite în baza contribuţiilor de asigurări sociale plătite, constituie un bun patrimonial în sensul art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale“.
 
În replică, reprezentanții Guvernului au cerut respingerea acțiunii.
 
Din motivarea hotărârii
 
După analizarea actelor depuse la dosarul cauzei, judecătorii Curții de Apel Constanța au ajuns la concluzia că acțiunea este inadmisibilă.
 
Astfel, Curtea a precizat că „așa cum reiese din dispozițiile evocate, acțiunea în contencios administrativ poate fi îndreptată împotriva actelor administrative propriu-zise sau a celor asimilate actelor administrative, ordonanțele guvernului neputând face obiectul acțiunii întemeiate pe prevederile 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004“.
 
„Posibilitatea atacării ordonanțelor guvernului prin acțiune în contencios este strict reglementată de dispozițiile art. 9 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și se poate exercita numai în condițiile prevăzute de aceste prevederi“, au spus judecătorii.
 
În continuare, aceștia au explicat că „astfel, pentru a se putea ataca în contencios o ordonanță de urgență a guvernului, acțiunea trebuie să fie însoțită de excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din ordonanță, în speță dispozițiile art. III din OUG nr. 8/2021, iar obiectul principal al acțiunii să nu fie constatarea neconstituționalității acestor prevederi din ordonanță“.
 
„Chiar dacă se formulează o acțiune în temeiul art. 9 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 instanța de judecată, dacă apreciază că acțiunea este admisibilă, sesizează întâi Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate iar dacă excepția este admisă, se va proceda la soluționarea fondului cauzei. În speța de față nu există un «fond al cauzei» instanța de contencios fiind folosită doar ca un vehicul pentru a sesiza Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate a art. III din OUG nr. 8/2021, aspect nepermis de dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004“, se mai precizează în motivarea deciziei instanței.
 
„Prezenta acțiune nu a avut ca obiect despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin art. III din OUG nr. 8/2021, nici anularea actelor administrative emise în baza acestor prevederi, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative, ci a avut ca obiect principal constatarea neconstituționalității art. III din OUG nr. 8/2021 în baza căruia reclamanții ar avea o pensie mai mică lunar cu 443 lei“, potrivit instanței.
 
„Pentru toate aceste considerente, Curtea reține că acțiunea reclamanților este inadmisibilă în raport de prevederile art. 8 și 9 din Legea nr. 554/2004, astfel că se va admite excepția inadmisibilității și va fi respinsă acțiunea ca inadmisibilă“, au mai spus judecătorii.
 
Hotărârea Curții de Apel Constanța a fost deja atacată în recurs de către cei doi pensionari, așa încât dosarul va fi trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, pentru judecarea recursului.
 
Sursa motivare: rejust.ro – Hotărârea 66/2022
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Ministerul Justiției, precizări importante despre creșterea vârstei de pensionare a magistraților