Dosarul Sorinei Pintea, în faza finală la Înalta Curte de Casație și Justiție. Recursul în casație a fost admis în principiu, pronunțarea amânată pentru 14 ianuarie 2026

Dosarul penal în care fosta ministră a Sănătății, Sorina Pintea, a fost condamnată definitiv pentru luare de mită se află în prezent pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), în stadiul de recurs în casație, ultima cale extraordinară de atac prevăzută de lege.

Cauza este înregistrată la ÎCCJ sub numărul 9657/3/2020, fiind formată la instanța supremă la data de 28 august 2025, după un parcurs judiciar început în 30 aprilie 2020. Dosarul este soluționat de Secția Penală a Înaltei Curți și are ca obiect infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 289 din Codul penal.

Recursul în casație, admis în principiu

Sorina Pintea are calitatea de recurent – inculpat, aceasta formulând recurs în casație la data de 10 iulie 2025, după ce anterior declarase apel împotriva sentinței de fond.

La termenul din 1 octombrie 2025, dosarul a fost analizat de Completul C8 – filtru, etapă obligatorie în procedura recursului în casație. Printr-o încheiere definitivă, instanța supremă a decis:

„Admite, în principiu, cererea de recurs în casație formulată de inculpata Pintea Sorina împotriva deciziei penale nr. 993/A din 06 iunie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori.”

Totodată, ÎCCJ a dispus trimiterea cauzei spre judecare pe fondul recursului în casație la Completul nr. 8, în compunere de trei judecători, fixând termen de judecată la 26 noiembrie 2025. Avocatul ales al inculpatei, Radu Chiriță, a fost înștiințat telefonic, iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pronunțare amânată succesiv

După judecarea recursului în casație, Înalta Curte a amânat în mod succesiv pronunțarea:

• 26 noiembrie 2025 – amânare inițială a pronunțării pentru 10 decembrie 2025;

• 10 decembrie 2025 – amânare ulterioară pentru 22 decembrie 2025;

• 22 decembrie 2025 – o nouă amânare, termenul fiind stabilit pentru 14 ianuarie 2026.

La termenul din 14 ianuarie 2026, instanța urmează să se pronunțe asupra recursului în casație, fără ca până în prezent să fie publicată o soluție.

Condamnare definitivă: 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare

Recursul în casație a fost formulat după ce Curtea de Apel Cluj, prin decizia penală din 6 iunie 2025, a respins apelul formulat de Sorina Pintea și a menținut sentința Tribunalului București din 26 aprilie 2024, prin care aceasta a fost condamnată definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, pentru luare de mită în formă continuată.

Instanțele au stabilit că faptele nu au legătură cu mandatul său de ministru al Sănătății (ianuarie 2018 – noiembrie 2019, Guvernul Dăncilă), ci au fost comise în perioada în care Sorina Pintea era manager al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare.

Mita: 10.000 de euro și 120.000 de lei

Potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Sorina Pintea ar fi primit, prin intermediul unei persoane interpuse, 10.000 de euro și 120.000 de lei, în două tranșe, în perioada noiembrie 2019 – februarie 2020. Sumele ar fi reprezentat 7% din valoarea unui contract de achiziție publică, având ca obiect amenajarea unei săli de chirurgie cardiovasculară în cadrul spitalului pe care îl conducea.

Procurorii susțin că ultima tranșă, în valoare de 120.000 de lei, a fost primită chiar în biroul managerului, la 28 februarie 2020, moment în care a fost organizat un flagrant. Ulterior, DNA a instituit sechestru asigurător pe două terenuri aparținând fostei ministre.

Problemele medicale, invocate pe parcursul procesului

Pe parcursul urmăririi penale și al judecății, apărătorii Sorinei Pintea au invocat starea gravă de sănătate a inculpatei. Aceasta suferă de dermatomiozită, o boală autoimună rară, care necesită tratament de specialitate și monitorizare permanentă.

În anul 2020, Sorina Pintea a fost arestată preventiv pentru câteva zile, fiind ulterior plasată sub control judiciar. De-a lungul procesului, aceasta a solicitat în repetate rânduri internarea sub pază în unități medicale, cereri analizate punctual de instanțe.

Miza recursului în casație

Recursul în casație nu presupune rejudecarea faptelor sau a probelor, ci verificarea legalității hotărârilor definitive, exclusiv prin prisma unor motive strict prevăzute de lege. Admiterea în principiu a cererii arată că Înalta Curte a constatat existența unor critici care justifică analiza pe fond, însă nu anticipează soluția finală.

Pronunțarea așteptată la 14 ianuarie 2026 va stabili dacă hotărârea de condamnare rămâne definitivă sau dacă instanța supremă va dispune casarea deciziei Curții de Apel Cluj, cu consecințe majore asupra situației juridice a fostei ministre.

Dosarul Sorinei Pintea rămâne unul dintre cele mai mediatizate cazuri de corupție din sistemul sanitar românesc, cu un deznodământ așteptat atât de opinia publică, cât și de mediul juridic.