Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:59 08 08 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

DIICOT Fost ofițer SRI, trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Ce alte acuzații i se mai aduc

ro

15 Jul, 2020 10:30 572 Marime text
  • Un fost ofițer superior (locotenent-colonel) în cadrul Serviciului Român de Informații a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, instigare la transfer neautorizat de date informatice, în formă continuată, instigare la fals informatic, în formă continuată, instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice și instigare la violarea secretului corespondenței, în formă continuată.
Prin rechizitoriul din data de 13.07.2020, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism –Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.D. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, instigare la transfer neautorizat de date informatice, în formă continuată, instigare la fals informatic, în formă continuată, instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice și instigare la violarea secretului corespondenței, în formă continuată.

Prin actul de sesizare s-a reținut faptul că inculpatul D.D., fost ofițer superior (locotenent -colonel), în cadrul Serviciului Român de Informații (șef grupare sectoare informativ -operative în Direcția Generală de Prevenire și Combatere Terorism din cadrul Serviciului Român de Informații), în prezent în rezervă, a fost trimis în judecată decătreDirecția Națională Anticorupție, la data de 23.01.2015, pentru fapte de trafic de influență, spălare de bani, folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participației improprii şi uz de fals.Pentru aceste fapte, inculpatul D.D. a fost condamnat definitiv la data de 18.06.2020, de Curtea de Apel Bucureşti, la pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 10 luni închisoare cu executare în regim de detenţie, în prezent inculpatul sustrăgându-se de la executarea acestei pedepse.Plecând de la această cercetare penală, şi considerându-se atât nedreptăţit profesional cât şi investigat abuziv, inculpatul D.D. şi-a propus denigrarea unor persoane pe care le aprecia responsabile pentru „distrugerea” carierei, prin arestarea sa de către D.N.A., printre care şi fostul procuror şef al D.N.A, la aceea dată.Pornind de la funcţia, pregătirea specializată şi expertiza dobândită de-a lungul timpului în cadrul Serviciului Român de Informaţii (domeniulinformativ –operativ al Direcţieide Terorism), inculpatul stăpânea astfel cunoştinţe vaste atât sub aspectul tehnicilor de manipulare, cât şi în ceea ce priveşte caracteristicile şi modalităţile de acţiune ale grupurilor de criminalitate organizată şi mai ales metodologia de investigare şi documentare a unor astfel de grupări, majoritatea lor caracterizându-se printr-o specializare riguroasă a activităţilor infracţionale şi conspirativitate a acţiunilor ilicite, în scopul atingerii obiectivului propus şi totodată îngreunării identificăriişi tragerii la răspundere penală.

Din probele administrate la dosar rezultă faptul că,după trimiterea sa în judecată de către D.N.A. şi în timpul judecării sale în primă instanţă de către Tribunalul București, la începutul anului 2016, inculpatul D.D.adecis că o campanie denigratoare la adresa procurorului șef DNA de la acea datăar putea avea un efect optim,inclusiv în ceea ce priveşte situaţia dosarului său. Întrucât în primul trimestru al anului 2016 se discuta posibilitatea reînvestirii de cătrepreședinteleRomâniei a procurorului şef al D.N.A. pentru un nou mandat, inculpatul D.D. a apreciat ca oportun momentul pentru declanșarea campaniei dorite, a cărei reuşită ar fi avut dublu rezultat: împiedicarea reînvestirii şi denigrarea persoanei respective urmată, implicit, de cea a instituției pe care o conduce, punând astfel sub semnul întrebării legalitatea demersurilor în dosarele investigate de D.N.A.. În urma anchetei s-a stabilit faptul că,fiind conștient de amploarea şi implicit de impactul pe care ar trebui să îl aibă o astfel de campanie denigratoare, inculpatul D.D.a acceptat ideea cooptării altor persoane interesate de organizarea unei astfel de campanii, persoane care să-i sprijine demersurile atât din punct de vedere financiar cât şi din punctul de vedere al modalităţii efective de valorificare optimă a eventualului rezultat negativ al campaniei în mass –media naţională.

Astfel, inculpatul D.D. a acționatatât în interes personal (având în vedere trimiterea în judecată în dosarul instrumentat de către D.N.A. şi totodată urmărind reintegrarea sa în structurile de informaţii române, profitând astfel de schimbările inerente care se pot produce la nivel instituţional prin denigrarea şi înlăturarea şefei D.N.A. de la conducerea direcţiei), cât şi pe fondul unui interes de grup, având în toată această operaţiune de compromitere un rol de iniţiator dar şi de intermediar şi interfaţă a voinţei infracţionale din partea altor persoane.Angrenarea unor persoane cu potenţă financiară şi interese comune în denigrarea conducerii D.N.A. era absolut necesară pentru a justifica declanşarea şi susţinerea unei astfel de campanii ce se vroia încă de la început a fi viabilă şia oferi rezultatul denigrator/compromiţător scontat (obiectiv care nu putea fi realizat aşadar fără obţinerea unor date sensibile, confidenţiale, ascunse de ochii publicului, date care nu îţi puteau parveni în mod obişnuit prin metode, căutări şi investigaţii legitime).Potrivit probelor administrate, inculpatul era conştient că astfel de date cu potenţial compromiţător, în posesia cărora nu puteai intra decât prin acţiuni ilicite şi conspirate, puteau a fi obţinutedoar în urma implicării unor persoane cu experienţă şi capacităţi logistico-tehnice în domeniu investigativ, resurse necesare şi determinante pentru atingerea obiectivului. Profitând astfel de relaţiile create în funcţia avută în cadrul Serviciului Român de Informaţii, prin intermediul unuicetăţean israeliancondamnat definitiv la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și evaziune fiscală într-un dosar instrumentat tot de către D.N.A., inculpatul D.D.a intrat în legătură cu inculpatul D.Z., reprezentant al unei companii de investigaţii israeliene, cu numele de marcă „BlackCube”, căruia i-a împărtăşit strategia sa şi scopul urmărit.Deşi în mod public, activitatea companiei eraaparent legală, oferind servicii de consultanţă şisprijin în colectare date şi documentare la solicitarea clienţilor, în unele cazuri mai sensibile, anumite activităţi concurente şi aflate la limita ilicitului penal sunt de natură să mascheze în realitate modalităţile şi metodele efective folosite în modcert în afara legii, apelându-se în acest sens la activităţi infracţionale destinate obţinerii de date confidenţiale despre anumite persoane, respectiv: fapte de criminalitate informatică –atacuri de tip phishing, metode de social engineering, precum şi alte forme de intruziune în viaţa privată a persoanelor verificate, tocmai în scopul obţinerii de date şi informaţii sensibile şi valorificabile ulterior în interesul clientului, client care intră în posesia acestora după plata comisionului final de succes, care, de altfel, are un cuantum considerabil, chiar depăşind suma iniţială contractată şi aferentă proiectului (în speţa de faţă, comisionul de succes ridicându-se la suma de 335 de mii de lire sterline).

Astfel a fost demarat și proiectul „Tornado”, cea format obiectul cercetărilor în cauză, ale cărui activități desfășurate în cursul anului 2016, au vizat compromiterea imaginii unui înalt oficial din România –procurorul şef al DNA de la aceea dată. În urma anchetei s-a stabilit faptul că, în primeleluni ale anului 2016 (mai precis la datele de 01.02.2016 şi 16.03.2016), inculpatul D.D.a avut două întâlniri în Bucureşti cu inculpatul D.Z., acesta din urmă fiind însoţit prima oară de o persoană de încredere a acestuia, martorcare a şi înregistrat audio o parte a discuţiilor purtate cu aceea ocazie.În cadrul întâlnirii iniţiale din data de 01.02.2016, s-au purtat ample discuţii legate atât de contextul şi necesitatea operaţiunii, scopul şi presupusele persoane care stau în spatele operaţiunii şi care sunt interesate de reuşita acesteia, cât şi de natura şi toate condiţiile concrete ale operaţiunilor şi metodelor investigative, informative şi intruzive (incluzând aici inclusiv căutarea şi obţinerea corespondenţei electronice ale ţintelor precum şi orice fel de date informatice –fişiere şi eventuale alte înregistrări, conturi bancare, etc), echipele ce vor fi formate şi coordonate pentru efectuarea investigaţiilor şi obţinerea respectivelor date, negocierea şi stabilirea bugetului, plata operaţiunii şi comisionul de succes, modalitatea de diseminare în media naţională şi internaţională a eventualului rezultat, pentru asigurarea cât mai promptă a obiectivului stabilit.Astfel, la finalul acestei prime întrevederi, inculpaţii au căzut de acord de principiu asupra contextului socio-politic, strategiei, capabilităţilor, metodelor şi resurselor financiare şi umane ce vor fi angrenate în respectiva operaţiune, inculpatul D.D.asumându-şi ca în scurt timp să obţină concursul şi sprijinul concret şi efectiv din partea altor persoane influente care să susţină proiectul atât din punct de vedere financiar cât şi din perspectiva diseminării datelor ce vor fi obţinute, pe canalele presei din România. În urma anchetei s-a stabilit faptul că, în prima parte a luniimartie 2016, inculpatul D.D.îi confirmă inculpatului D.Z.obţinerea interesului şi sprijinului necesar, la scurt timp, respectiv la data de 16.03.2016, având loc cea de-a doua întâlnire a acestora în Bucureşti.Momentul negocierii şiconturării planului infracţional din cadrul primei întâlniri a fost urmat de acordul efectiv al declanşării operaţiunii la cea de-a doua întâlnire, situaţie în care inculpatul D.D.a şi plătit în numerar un avans de aproximativ 150.000 de euro, stabilindu-se ca operaţiunea să se desfăşoare de urgenţă, având în vedere iminenta decizie pe care administrația prezidenţială urma să o ia în perioada ce urma, în ceea ce priveşte şefeiD.N.A..Cu această ocazie, cei doi inculpaţi au reluatdiscuţiile iniţiale, deaceastă dată, inculpatul D.D.înmânându-i inculpatului D.Z.atât o sumă considerabilă de bani cât şi foarte multe date şi informaţii suplimentare (inclusiv un raport scris de investigaţii în mediul on-line cu privire la diverse articole şi date legate de procurorul şef DNA la acel moment), despre persoane şi situaţii de verificat, multe dintre respectivele date fiind nepublice (exp. –numere de telefon, zvonuri şi poveşti construite în jurul anumitor persoane), demersuri ce au condus şi au contribuit în continuare la determinarea în final a inculpatului D.Z.să treacă în scurt timp la organizarea, coordonarea şi realizarea operaţiunilor specifice proiectului contractat, operaţiuni finalizate în ziua de 02.04.2016, când doi dintre angajaţii firmei israelieneau şi fost depistaţi pe raza municipiuluiBucureşti de către organele de urmărire penală.Aşadar, urmare a întâlnirilor prealabile şi iniţierii planului infracţional de către inculpaţii D.D.,D.Z. și A.Y., prin cooptarea altor angajaţi ai firmei israelienes-a constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni informatice, constând în fapt în atacuri informatice de tip „phishing”, în vederea sustragerii credenţialelor de acces şi ulterior compromiterii conturilor de poştăelectronică, activităţi urmate de violarea secretului corespondenţei şi transferul fără drept al conţinutului acestora.

Potrivit probatoriului administrat, mobilul întregii activităţi infracţionale ce constituia obiectul operaţiunii „Tornado” a constat în încercarea de a găsi activităţi de „corupţie” sau orice alte date compromiţătoare privind un înalt oficial din România, respectiv procurorul-şef din aceea perioadă, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv date privind apropiaţi ai acestuia.În acest caz însă, strategia aleasă pentru obținerea informațiilor și modalitatea concreta de operare au excedat cu mult limitelor licitului, configurându-se în activități specifice unui grup infracțional organizat, idee prefigurată, urmărită şi acceptată încă de la început de către inculpaţi.Grupul infracţional organizat astfel iniţiat şi constituit (prin acţiunile şi faptele concrete mai sus descrise) a avut în fapt un caracter bine structurat din punct de vedere al poziţiei şiierarhiei membrilor, o durată în timp şi o continuitate specifică, precum şi o coordonare a activităţilor concrete ale membrilor executanţi, prin raportare la rolul, contribuţia şi sarcina stabilită pentru fiecare dintre aceştia.Astfel, în cadrul ierarhiei grupului infracţional organizat, a rezultat poziţia de lider şi coordonator principal a inculpatului D.Z., inculpatul A.Y.sprijinindu-l în luarea deciziilor şi punerea în aplicare a acestora.

În cadrul palierului de conducere, cei doi au fost secondaţi de către un alt angajat al serviciului BlackCube, G.F., desemnat manager de proiect, cu atribuţii de supervizare şi coordonare directă a membrilor din palierul execuţional. Este vorba despre celula infracţională ce urma să activeze inclusiv pe teritoriul României, din care făceau parte şi inculpaţii W.R., G.D.şi Y.B., precum şi echipa de investigatori care urma să acţioneze pe teritoriul Angliei şi să obţină prin aşa –zisele „interviuri” orice fel de informaţii de la persoanele indicate.

Ti-a placut articolul?

Comentarii