De ce a fost plasat Călin Georgescu în arest la domiciliu Motivarea completă a Tribunalului București în dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro

Tribunalul București a motivat decizia de înlocuire a arestului preventiv al fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu cu arestul la domiciliu, în dosarul în care acesta este acuzat de înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat, cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.

Judecătorul Vlad Andriescu a apreciat că arestarea preventivă este disproporționată în raport cu acuzațiile, având în vedere conduita procesuală a inculpatului, vechimea presupuselor fapte, lipsa violenței și circumstanțele personale ale acestuia.

Magistratul a subliniat însă că există în continuare probe care susțin o suspiciune rezonabilă privind comiterea infracțiunilor și că o măsură privativă de libertate rămâne necesară. Hotărârea nu este definitivă, fiind contestată de DIICOT.

Motivarea încheierii pronunțate la 13 octombrie 2026 a fost făcută publică vineri, 16 octombrie, și prezintă argumentele pentru care judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București a considerat că fostul candidat la Președinția României poate fi cercetat în arest la domiciliu, fără ca această măsură să afecteze desfășurarea anchetei penale, potrivit stiripesurse.ro.

Instanța a analizat atât gravitatea acuzațiilor formulate de procurori, cât și riscul de sustragere de la urmărirea penală, comportamentul anterior al inculpatului, probele deja administrate și necesitatea menținerii unei măsuri preventive proporționale.

Judecătorul recunoaște existența probelor și gravitatea acuzațiilor

În motivare, magistratul Vlad Andriescu arată că înlocuirea unei măsuri preventive cu una mai ușoară se poate dispune, potrivit articolului 242 alineatul (2) din Codul de procedură penală, atunci când noua măsură este suficientă pentru atingerea scopurilor prevăzute de lege. Acestea sunt asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau judecată și prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni.

Judecătorul precizează că schimbarea măsurii preventive nu înseamnă că acuzațiile procurorilor ar fi lipsite de fundament. Instanța constată că în dosar continuă să existe probe care susțin suspiciunea rezonabilă privind presupusa implicare a lui Georgescu în infracțiunile cercetate. În această privință, magistratul face trimitere la materialul probator prezentat de DIICOT și analizat anterior de Tribunalul București, la 22 septembrie, respectiv de Curtea de Apel București, la 29 septembrie.

Totodată, judecătorul admite că privarea de libertate este în continuare necesară pentru înlăturarea pericolului pentru ordinea publică reținut la momentul arestării preventive. Diferența, în aprecierea sa, constă în intensitatea măsurii necesare. Arestul la domiciliu ar putea asigura protejarea intereselor procesului penal fără continuarea detenției într-un centru de arest.

Ancheta a continuat în condiții normale și fără ca Georgescu să fie arestat

Unul dintre argumentele analizate de instanță privește modul în care s-a desfășurat urmărirea penală. Judecătorul constată că dosarul a evoluat într-un ritm corespunzător complexității acuzațiilor, fiind necesare inclusiv activități de cooperare judiciară internațională.

În cauză au fost efectuate comisii rogatorii în străinătate, a fost întocmit un raport de constatare privind traseul banilor și au fost administrate numeroase alte mijloace de probă. Printre acestea se numără audierile martorilor și părților, procesele-verbale de investigație, interceptările și înregistrările ambientale, supravegherea comunicațiilor telefonice și electronice, precum și perchezițiile informatice.

Magistratul observă că administrarea probelor s-a desfășurat în condiții corespunzătoare atât înainte de arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, cât și ulterior. Această împrejurare a fost luată în considerare pentru evaluarea necesității continuării arestării preventive. Instanța nu identifică în conduita procesuală anterioară a inculpatului elemente care să impună, prin ele însele, menținerea celei mai severe măsuri preventive.

Argumentul principal: Georgescu putea să fugă din România, dar nu a făcut-o

Un spațiu important din motivare este rezervat evaluării riscului ca fostul candidat la alegerile prezidențiale să se sustragă urmăririi penale. Judecătorul arată că Georgescu este implicat și în alte cauze penale, aflate pe rolul unor instanțe de grade diferite, dar că în acestea nu mai existau măsuri preventive în vigoare.

În consecință, fostul candidat la Președinție s-a aflat timp de câteva luni în libertate deplină, fără restricții procesuale care să îl împiedice să părăsească România. Magistratul consideră relevant că Georgescu nu a profitat de această situație pentru a se sustrage procedurilor judiciare. Dimpotrivă, acesta a efectuat deplasări în străinătate, dar a revenit în România și a răspuns solicitărilor autorităților.

Instanța mai subliniază că nu există date potrivit cărora Georgescu ar fi încălcat anterior obligațiile impuse prin controlul judiciar ori ar fi refuzat să se prezinte la chemările organelor judiciare. În aprecierea judecătorului, acest comportament reprezintă un indiciu favorabil privind conduita sa procesuală viitoare și permite concluzia că riscul de sustragere poate fi gestionat printr-o măsură mai puțin severă decât arestul preventiv.

Faptele sunt vechi de aproape cinci ani și nu au implicat violență

Un alt argument important îl reprezintă natura acuzațiilor. Judecătorul observă că fostul candidat la alegerile prezidențiale este cercetat pentru presupuse infracțiuni de natură economică, care nu au presupus folosirea violenței. Magistratul nu contestă gravitatea faptelor sau importanța valorilor sociale protejate prin normele penale, dar consideră că natura infracțiunilor trebuie analizată în cadrul evaluării proporționalității măsurii preventive.

În această analiză, instanța ține cont și de perioada în care ar fi fost săvârșite faptele. Conform acuzațiilor DIICOT prezentate în motivare, presupusa activitate infracțională ar fi avut loc la 22 și 28 decembrie 2021, respectiv 20 ianuarie 2022. Judecătorul amintește că persoana vătămată, omul de afaceri Răzvan Leu, a sesizat autoritățile în iulie 2022 și mai 2024, plângerile fiind ulterior reunite în dosarul instrumentat de DIICOT.

Instanța observă că nu rezultă din materialul de urmărire penală că Georgescu ar fi comis ori ar fi pregătit săvârșirea unor fapte asemănătoare după depunerea sesizărilor. În consecință, magistratul consideră că vechimea presupuselor infracțiuni, absența unor indicii privind repetarea unor asemenea fapte și comportamentul procesual al inculpatului trebuie analizate împreună atunci când se stabilește dacă arestul preventiv mai este necesar.

Judecătorul invocă jurisprudența Curții Constituționale: pericolul pentru ordinea publică se poate diminua în timp

Motivarea cuprinde și argumente de drept constituțional privind caracterul excepțional și proporțional al măsurilor preventive. Judecătorul face referire la Decizia CCR nr. 650 din 11 noiembrie 2014, prin care instanța constituțională a analizat natura juridică a arestului preventiv și a arestului la domiciliu.

Potrivit interpretării invocate, ambele măsuri constituie forme de privare de libertate, chiar dacă diferă prin condițiile concrete de executare și prin intensitatea restricțiilor impuse persoanei cercetate. Prin urmare, arestul la domiciliu nu reprezintă o măsură lipsită de constrângeri, ci una care afectează semnificativ libertatea individuală și poate satisface, în anumite situații, necesitățile procesului penal.

Magistratul invocă și Decizia CCR nr. 22 din 17 ianuarie 2017, referitoare la modificarea intensității temeiurilor care justifică privarea de libertate odată cu trecerea timpului. Instanța arată că motivele inițiale ale detenției nu pot justifica automat menținerea acesteia, fiind necesară o evaluare continuă a existenței unor temeiuri concrete. În această logică, judecătorul apreciază că pericolul pentru ordinea publică nu trebuie considerat invariabil, ci analizat în funcție de circumstanțele actuale ale cauzei.

Instanța aplică aceste principii și în cazul lui Georgescu, ținând cont atât de perioada scursă de la presupusele fapte, cât și de împrejurările anchetei și de comportamentul inculpatului.

Vârsta, familia, lipsa antecedentelor și integrarea socială, considerate circumstanțe favorabile

Magistratul Vlad Andriescu ia în considerare și situația personală a inculpatului. În motivare sunt enumerate mai multe circumstanțe apreciate ca favorabile: Călin Georgescu are 64 de ani, nu are antecedente penale, este integrat în societate, are un domiciliu stabil, este căsătorit, are doi copii minori, potrivit celor consemnate de instanță, și a absolvit studii superioare.

Judecătorul consideră că aceste elemente, coroborate cu istoricul conduitei procesuale, oferă garanții suficiente că desfășurarea anchetei nu va fi afectată prin înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Magistratul apreciază că restricțiile specifice arestului la domiciliu sunt suficient de puternice pentru a preveni eventuale încercări de sustragere sau de influențare a procesului penal.

Obligații suplimentare: Georgescu trebuie să raporteze periodic din ce mijloace trăiește

Instanța nu s-a limitat la schimbarea locului în care inculpatul urmează să execute măsura privativă de libertate, ci a stabilit și o serie de obligații. Călin Georgescu va trebui să se prezinte în fața organelor judiciare ori de câte ori este chemat și nu va avea voie să comunice cu persoana vătămată, membrii familiei acesteia, martorii, experții sau ceilalți participanți la comiterea presupusei infracțiuni.

În plus, judecătorul a stabilit o obligație referitoare la situația materială a inculpatului. Având în vedere că una dintre acuzațiile cercetate este înșelăciunea, infracțiune contra patrimoniului, Georgescu va trebui să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență.

Scopul acestei obligații, explică instanța, este evaluarea periodică a situației materiale a inculpatului și monitorizarea conduitei sale viitoare, pentru prevenirea unor eventuale fapte similare. Supravegherea respectării măsurii va reveni poliției, iar încălcarea cu rea-credință a obligațiilor poate determina înlocuirea arestului la domiciliu cu arestarea preventivă.

Decizia contrazice evaluarea anterioară a Curții de Apel privind riscul de fugă

Hotărârea Tribunalului București vine după ce, la 29 septembrie, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen. În motivarea acelei decizii, judecătorii au apreciat că există un risc actual de sustragere de la urmărirea penală și de influențare a desfășurării procesului. Unul dintre argumentele decisive privea presupusele pregătiri ale lui Georgescu pentru stabilirea în Italia.

Procurorii prezentaseră inclusiv informații privind identificarea unei locuințe în Toscana și împrejurări legate de un pașaport emis de un pretins Ordin de Malta. Curtea de Apel a considerat că aceste elemente depășeau simpla intenție de achiziționare a unei locuințe în străinătate și puteau susține existența unui risc de sustragere.

În schimb, în noua motivare, judecătorul Vlad Andriescu acordă o importanță decisivă comportamentului efectiv al inculpatului: faptul că acesta a avut posibilitatea de a părăsi definitiv România, dar a revenit și a continuat să se prezinte în fața autorităților. De altfel, Vlad Andriescu este același magistrat care, la 22 septembrie, respinsese propunerea DIICOT de arestare preventivă și dispusese controlul judiciar, soluție schimbată ulterior de Curtea de Apel București.

Dosarul în care Georgescu este acuzat de un prejudiciu de 1,1 milioane de euro

Ancheta DIICOT vizează o presupusă înșelăciune în care persoană vătămată este omul de afaceri Răzvan Leu. Potrivit informațiilor prezentate de anchetatori, Georgescu i-ar fi recomandat omului de afaceri să ia legătura cu Ionel Rusen pentru obținerea unei finanțări necesare unor tranzacții cu metale prețioase.

Rusen i-ar fi prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, despre care s-a susținut că reprezenta o instituție bancară din Elveția. Inițial, operațiunea ar fi presupus obținerea unui credit de șase milioane de euro, pentru care omul de afaceri ar fi trebuit să constituie o garanție de un milion de euro. Ulterior, finanțarea promisă ar fi fost majorată la 15 milioane de euro, iar persoanei vătămate i s-ar fi cerut încă 100.000 de euro.

Conform anchetatorilor, finanțarea nu s-a realizat, iar suma totală de 1,1 milioane de euro nu ar fi fost restituită. Călin Georgescu respinge acuzațiile, iar în cauză se aplică prezumția de nevinovăție.

Ce urmează după motivarea Tribunalului București

Încheierea din 13 octombrie prevede înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru 30 de zile, însă durata măsurii începe să curgă numai de la rămânerea definitivă a hotărârii. DIICOT a formulat contestație, astfel că dosarul urmează să fie analizat de Curtea de Apel București.

Până la soluționarea definitivă a contestației, Călin Georgescu rămâne în arest preventiv. Instanța superioară va decide dacă menține concluzia Tribunalului București potrivit căreia arestul la domiciliu este suficient sau dacă se impune continuarea arestării preventive, așa cum solicită procurorii.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.