Curtea Supremă, chemată să decidă dacă 500 de metri pătrați de faleză din Mamaia aparțin Statului Român sau Municipiului Constanța

• În speță, este vorba despre dosarul cu indicativul 24802/212/2017, aflat inițial pe rolul instanțelor constănțene, cauză în care Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a revendicat o suprafață de 537 mp de faleză din Mamaia, ce fusese trecută în domeniul privat al municipiului Constanța prin hotărâri de consiliu local.

 
Dosarul în care Apele Române, prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, revendică peste 500 de metri pătrați din Mamaia a ajuns la Curtea Supremă.
 
Iar asta, după ce Tribunalul a dat dreptate ANAR-ABADL și a precizat că „simpla inventariere“ a unei suprafețe de plajă în domeniul privat al municipiului Constanța „nu poate justifica apartenența acestuia (nr., a imobilului) la domeniul privat al municipiului Constanța“ (nr., Hotărârea 734/2020), iar Curtea de Apel a răsturnat decizia Tribunalului și a stabilit că ANAR nu avea calitatea procesuală cerută de lege pentru a introduce acțiunea în revendicare.
 
În speță, este vorba despre dosarul cu indicativul 24802/212/2017, aflat inițial pe rolul instanțelor constănțene, cauză în care Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a revendicat o suprafață de 537 mp de faleză din Mamaia, ce fusese trecută în domeniul privat al municipiului Constanța prin hotărâri de consiliu local.
 
În primă instanță, Tribunalul a dat dreptate Administrației și a admis acțiunea în revendicare.
 
Din decizia Tribunalului
 
Mai precis, în aprilie 2020, judecătorii de la Tribunalul au admis în parte acțiunea introdusă de ANAR-ABADL, iar instanța a decis că suprafața de 537 mp de faleză revendicată în cauză aparține Statului Român, după cum arată și Constituția, și, astfel nu poate fi intabulat dreptul de proprietate în favoarea municipalității.
 
Suprafața de 537 mp de faleză revendicată de ANAR-ABADL a fost trecută în domeniul privat al Municipiului Constanța în baza hotărârilor de consiliu local nr. 109/28.02.2005 și 314/25.05.2005.
 
ANAR-ABADL a cerut instanței constatarea nelegalității celor două hotărâri ale Consiliului Local Constanța.
 
În Hotărârea nr. 734/2020, Tribunalul Constanța a arătat, printre altele, că „titlul prezentat de pârâtă (nr., cele două hotărâri de consiliu local) nu este legal, nefiind administrate dovezi din care să rezulte dobândirea terenului în condițiile legii, printr-un act de trecere din domeniul public al statului, în domeniul public sau privat al unității administrativ teritoriale“.
 
„Simpla inventariere a terenului în domeniul privat al unității administrativ teritoriale, realizată printr-o hotărâre de consiliu local care nu ține seama de dispozițiile constituționale și legale amintite în precedent, de afectațiunea de uz public, nu poate justifica apartenența acestuia la domeniul privat al mun. Constanța, acest bun fiind inalienabil ca urmare a utilității publice, aspect care a caracterizat permanent acest imobil și care lovește de nulitate absolută orice act care ar avea ca scop scoaterea sa din domeniul public, întocmit într-o altă procedură decât aceea prevăzută de lege, respectiv de art. 10 alin.2 din Legea nr. 213/1998, prin hotărâre de guvern“, au arătat magistrații Secției civile a Tribunalului.
 
Totuși, în luna decembrie 2022, Curtea de Apel Constanța a admis apelul municipalității și, rejudecând, a respins acțiunea ANAR-ABADL, ca fiind introdusă de o persoană care nu avea calitatea procesuală activă cerută de lege pentru a promova acțiunea în revendicare.
 
Explicațiile Curții de Apel
 
În motivarea acestei decizii, Curtea de Apel a arătat, printre altele, că „nici după administrarea probatoriului în apel, inclusiv expertiză tehnică judiciară, nu s-au regăsit suficiente repere, (...), în raport de care instanța să poată analiza titlul pe baza căreia reclamanții revendică suprafața de 537 mp“.
 
„Altfel spus, reclamanții (nr., ANAR-ABADL) nu au reușit să arate cum au identificat suprafața revendicată prin  raportare la Hg. nr. 1705/2006, respectiv dacă au avut în vedere revendicarea unei suprafețe de teren în accepțiunea dată de definiția relevată în Anexa nr. 1 (pct.32- faleza mării: mal abrupt rezultat ca urmare a acţiunii erozive a mării) din Legea nr. 107/1996 sau în accepțiunea prevăzută în art. 6 alin.1 lit d din Oug nr. 202/18.12.2002, anterior redat (10 m în spatele crestei falezei - sn). Aspectul era deosebit de important din perspectiva delimitării întinderii bunului revendicat și al suprapunerii pe limitele fizice ale terenului pe care pârâții au exhibat un drept de proprietate“, potrivit Hotărârii 273/2022 a Curții.
 
Judecătorii din apel au mai precizat: „Curtea subliniază încă o dată că nu este suficientă afirmarea de către reclamantă a faptului că imobilele intabulate fac parte din categoria suprafeţelor reprezentând faleza litoralului românesc, asupra cărora are drept de administrare corespunzător dreptului de proprietate publică, câtă vreme titularul dreptului real nu a probat identificarea respectivelor suprafeţe în planul de situaţie anexă documentaţiei care a prilejuit înregistrarea în Inventarul centralizat“. 

„Pe de altă parte, Curtea reține că noţiunea de faleză a primit din perspectiva legii o reglementare în evoluţie, faţă de dispoziţiile Oug nr. 202/2002 şi de cele ale Hg nr. 546/2004 privind Metodologia pentru delimitarea domeniului public al statului în zona costieră. În contextul dat, legislaţia aplicabilă infirmă punctul de vedere al reclamantei #### prin ABADL potrivit căruia stabilirea regimului juridic al terenului revendicat se poate face prin expertize judiciare (topografice sau geologice) realizate în chiar procesul vizând revendicarea“, se arată în hotărârea Curții.
 
Nu în ultimul rând, judecătorii au mai precizat: „consecutiv, Curtea va reține și lipsa calității procesuale active a reclamantului Statul Român prin Ministerul de Finanțe. Prin precizările depuse la dosar la solicitarea instanței  intimatul Statul român prin Ministerul Finanţelor Publice a aratat că pentru realitatea şi corectitudinea datelor înscrise în inventarul bunurilor din domeniul public, răspunderea revine administratorului Administraţia Naţională Apele Române, Ministerul Finanţelor Publice neavând abilitarea legală de a certifica sau corecta evidenţa respectivelor bunuri“.
 
„Reclamantul Statul Român prin Ministerul de Finanțe, chemat în judecată forțat, în calitate de persoană care ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul (și nu ca titular al dreptului - sn) și-a declinat pe tot parcursul procesului competența deținerii unor acte de natură tehnico-economică, administrativă, juridică sau alte informații cu privire la delimitarea zonei de faleză care face obiectul revendicării către administratorul bunului, respectiv Administrația Națională Apele Române care, la rândul său nu a putut produce instanței nicio schiță de reperaj, de descriere topografică a punctelor de bornare a liniei zonei costiere și nici nu a putut furniza instanței elemente privind accepțiunea termenului de faleză pe care l-a avut în vedere atunci când s-a înscris în inventarul bunurilor din domeniul public al statului (pct.32 din Anexa nr. 1 din Legea nr.107/1996 sau art. 6 alin.1 lit.d din Oug nr. 202/2002). Lipsind aceste elemente apte să conducă la concluzia unei ocupări a bunului în măsura suprapunerii lor peste limitele materiale și juridice ale suprafețelor de teren înscrise în cartea funciară de către unitatea administrativ teritorială, Curtea va reține că Statul român nu și-a putut justifica legitimarea procesuală activă“, potrivit deciziei.
 
Acum, cazul a ajuns pe masa judecătorilor Curții Supreme, care vor decide definitiv cui aparține, de fapt, terenul de peste 500 mp, din Mamaia.
 
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței – www.rejust.ro

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
ABADL, pastilă amară de la Curtea de Apel Constanța! Mii de metri pătrați întorși în proprietatea statului de Tribunal, pierduți acum la Curte (MINUTA)