CSM - „Al patrulea apel către Guvern pentru adoptarea de măsuri în vederea deblocării concursurilor de admitere în magistratură și alocării posturilor de grefier și asistenți ai judecătorului”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis joi un mesaj, prin intermediul unui comunicat de presă, în care atrage atenția asupra deficitului cronic de personal din sistemul judiciar și solicită Guvernului României și Ministerului Justiției măsuri urgente pentru deblocarea concursurilor de admitere în magistratură și alocarea posturilor de grefier și asistenți ai judecătorului.

„La începutul lunii aprilie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat pentru a patra oară în acest an Guvernului României și Ministerului Justiției, solicitând să adopte de îndată măsuri pentru deblocarea situației critice a resurselor umane de la nivelul sistemului judiciar.

Astfel, Consiliul a solicitat din nou Prim-ministrului României și Ministerului Justiției:

• deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură suspendate prin act normativ, în vederea diminuării deficitului național de judecători și procurori;
• alocarea posturilor de grefier, având în vedere că sunt necesare 4.874 de posturi, iar în 6 ani s-au promis măcar 600 de posturi și nu s-a alocat niciun post;
• înființarea posturilor de asistent al judecătorilor, fiind necesar un număr suplimentar de 712 posturi de asistenți ai judecătorului pentru a asigura un raport optim de cel puțin 1 asistent al judecătorului la 3 judecători.

Puterea executivă ignoră deficitul cronic de judecători, unele instanțe fiind în imposibilitate să își mai desfășoare activitatea.

Astfel cum s-a menționat în precedent, ultimul concurs de admitere directă în magistratură a putut fi demarat potrivit legislației în vigoare la data de 25 iulie 2024, în ultimii 2 ani fiind eliminată prin act normativ posibilitatea recrutării directe a judecătorilor.

La nivelul instanțelor judecătorești, potrivit datelor centralizate la 01 aprilie 2026, sunt vacante 850 de posturi de judecător, care includ și posturile vacante din fondul de rezervă, din totalul celor 5.364 de posturi (total ce include și cele 291 de posturi aprobate din fondul de rezervă).

Astfel, gradul de ocupare este de 84,51%, deficitul menținându-se peste procentul de 15%, în cadrul căruia 444 de posturi sunt vacante la tribunale (75,90% grad de ocupare) și 349 de posturi la judecătorii (86,02% grad de ocupare).

Apelurile repetate ale Consiliului sunt complet ignorate de către puterea executivă, deși există instanțe care înregistrează un deficit mare de personal, precum Judecătoria Strehaia (care își desfășoară activitatea cu 1 singur judecător), Judecătoria Calafat (procent de vacantare 71%), Judecătoria Miercurea-Ciuc (procent de vacantare 58%), judecătoriile Agnita și Hațeg (procent de vacantare 50%), Judecătoriile Brezoi, Ineu, Lehliu Gară, Panciu, Săveni, Șimleu Silvaniei, Târgu-Bujor, Vișeu de Sus și Zimnicea (procent de vacantare 40%) și sunt la limita capacității de funcționare, efortul personalului pentru o justiție funcțională fiind foarte mare.

În ceea ce privește volumul de activitate, datele comunicate public anterior plasează România pe primul loc în rândul țărilor europene cât privește evoluția dosarelor nou-intrate în materiile civilă și comercială pentru perioada 2014 - 2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori în anul 2014 la 8,42 cauze la 100 de locuitori în anul 2024.

Volumul de activitate al instanțelor este afectat semnificativ de doi factori, astfel cum s-a arătat și în precedent, respectiv un număr de 4 ori mai mare față de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42, față de media europeană de 2,20) și o creștere constantă pe parcursul ultimilor 10 ani, până la dublarea acestui număr de dosare nou intrate (de la 4,16 cauze/100 locuitori în anul 2013 la 8,42 cauze/100 locuitori în anul 2024), situând România pe prima poziție în Uniunea Europeană, din 26 de state care au furnizat date.

În prezent, la 01 aprilie 2026, numărul cauzelor nou intrate în toate stadiile procesuale este cu 53.151 de dosare mai mare decât anul trecut – 607.149 de cauze anul trecut la aceeași dată și 660.300 de cauze nou intrate anul acesta la data curentă.

În ceea ce privește dosarele în stadiu fond, diferența este chiar mai mare, fiind înregistrate în plus 63.197 de cauze noi în stadiul fond comparativ cu anul trecut – 518.479 de cauze anul trecut la aceeași dată și 581.676 de cauze noi în stadiu procesual fond anul acesta până în prezent.

Iar acest volum de activitate simțitor mai mare comparativ cu anul trecut este gestionat în condițiile unui deficit de 444 de judecători la tribunale și 349 de judecători la judecătorii, cele două grade de jurisdicție unde se înregistrează majoritatea cauzelor noi în stadiul procesual fond.

A patra solicitare CSM în cursul anului pentru alocarea posturilor de grefier și înființarea posturilor de asistenți ai judecătorilor, demersurile anterioare ale Consiliului fiind ignorate de fiecare dată.

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, aprobată prin H.G. nr. 436/2022, prevede o serie de măsuri pentru dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, subliniindu-se că factorul uman reprezintă principala resursă a acestuia.

Strategia stabilește, printre altele, obiectivul specific constând în modernizarea statutului personalului de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din instanțe și fructificarea oricăror măsuri care conduc la concentrarea judecătorilor pe activitatea de judecată, inclusiv valorificând experiența altor state UE.

În privința alocării posturilor de grefier, încă din anul 2019 s-a constatat că sunt necesare 4.874 de posturi suplimentare de grefieri, aspect ce a fost adus la cunoștința executivului în grupul de lucru dedicat. S-a convenit că majorarea numărului de posturi se va realiza treptat, cu 200 de posturi pe an, corespunzător perioadei 2021 - 2023 fiind necesar a fi alocate 600 de posturi.

Consiliul a revenit lună de lună către Ministerul Justiției cu solicitarea de înființare a posturilor de grefier, însă toate aceste solicitări au fost ignorate. S-a realizat o singură suplimentare cu 200 de posturi în anul 2020, ulterior nemaifiind alocat niciun post de grefier.

Au fost ignorate, de asemenea, toate demersurile prin care Consiliul a solicitat alocarea posturilor de asistenți ai judecătorului, pentru care există reglementare legală potrivit art. 150 din Legea nr. 393/2023. Deși sunt necesare 712 posturi, executivul refuză să dea efect acestei reglementări legale, aceasta existând doar formal, întrucât este ignorată, la fel ca toate celelalte solicitări.

Abordarea puterii executive de sfidare a puterii judecătorești se situează în afara loialității și cooperării constituționale între puterile statului.

Deși în fiecare comunicare oficială adresată Guvernului României și Ministerului Justiției s-a subliniat situația excepțională a deficitului de resurse umane la nivelul sistemului judiciar și a volumului de activitate al instanțelor de 4 ori mai mare decât media europeană, puterea executivă nu a răspuns Consiliului la niciuna dintre formele de dialog instituțional inițiate.

Din această perspectivă, abordarea puterii executive este de sfidare a puterii judecătorești și se situează în afara loialității și cooperării constituționale între puterile statului, în vederea asigurării unei democrații funcționale în componenta referitoare la administrarea justiției, la nivelul standardelor europene.

Guvernul României a adoptat măsuri pentru organizarea concursurilor în domeniile educației și al sănătății, însă refuză orice demers similar pentru alocarea posturilor și recrutarea directă a personalului din justiție. Poziția executivului ignoră cu intenție nevoile cetățenilor români privind accesul la justiție și soluționarea cauzelor în termen rezonabil.

Se suprapune peste atitudinea sfidătoare a executivului la adresa Consiliului o atitudine de ignorare totală a apelului recurent cu privire la colapsul în care poate intra sistemul de justiție din cauza suprasolicitării cronice a judecătorilor și grefierilor în funcție, pentru gestionarea volumului de activitate prezent, în detrimentul întregii societăți și a statului de drept în sine.

Consiliul a atras atenția în nenumărate rânduri că efortul supradimensionat al personalului din justiție, pentru a asigura în continuare realizarea actului de justiție în România la standardele statului de drept, nu mai poate fi susținut de personalul în funcție în lipsa unor măsuri concrete din partea celorlalte puteri în stat.

Sunt necesare măsuri concrete, responsabile și asumate, care să demonstreze societății că justiția se poate realiza eficient și efectiv în România, în sedii corespunzătoare, cu personal specializat suficient, la standarde europene.

Retorica publică a factorilor politici pentru o justiție promisă în beneficiul cetățeanului rămâne doar demagogie în lipsa unor măsuri concrete adoptate de puterile executivă și legislativă.”, se arată în comunicatul CSM.