Câștig de cauză la Tribunalul Constanța pentru o angajată a AVR căreia i s-a modificat funcția. Cazul a ajuns în stadiul de recurs

 

 
Autoritatea Vamală Română a pierdut la începutul anului procesul cu o angajată, care a reclamat faptul că instituția i-a transformat postul cu funcție specifică (inspector vamal) într-unul cu funcție generală (consilier).
 
Tribunalul Constanța a admis cererea angajatei pentru anularea Ordinului nr. 2423/22.07.2024 prin care s-a materializat schimbarea funcției, în ședința de judecată din 27 ianuarie.
 
MINUTA:
„Solutia pe scurt: Admite cererea de chemare în judecată formulată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Funcţionarilor „Meridian” în numele reclamantei Manolea Gabriela în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Vamală Română. Anulează Ordinul nr. 2423/22.07.2024 emis de pârâta Autoritatea Vamală Română. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 27.01.2026.
Document: Hotarâre  101/2026  27.01.2026”
 

Pârâta a făcut recurs în proces, acesta fiind înregistrat pe 30 aprilie la Curtea de Apel Constanța. Momentan, se așteaptă ca instanța superioară să stabilească termenul de judecată.


 
Motivele expuse de angajată

 
Reclamanta, pe numele ei Manoela Gabriela, a motivat în cererea pentru anularea actului emis de angajator că, deși denumirea funcției s-a schimbat, ea lucrează în cadrul aceluiași compartiment (compartimentul financiar, contabilitate și administrativ) și la același birou (Vama Constanța).
 
Un alt aspect adus în vederea instanței a fost legat de similaritatea sarcinilor cuprinse în fișa postului aferente atât funcției vechi, cât și celei noi. Reclamanta a susținut că activitatea ei presupune în continuare operațiuni de vămuire, specifice Autorității Vamale, nu sarcini cu caracter general comune tuturor instituțiilor publice.
 
Totodată, a menționat că actul i-ar fi fost comunicat la data de 3 septembrie 2024, ulterior emiterii și că nu ar fi fost prezentate documentele care au stat la baza decizie. În acest sens, Manoela Gabriela a mai expus faptul că instituția nu ar fi prezentat explicații concrete cu privire la adoptarea ordinului atacat, ci a recurs doar la enumerarea unor legi.
 
Pe ce temei a emis AVR ordinul
 

În întâmpinare, instituția pârâtă a menționat că ordinul în cauză a fost elaborat ținând cont de următoarele dispoziții legale:

 
„Astfel, funcțiile publice specifice cu statut special de inspector vamal de la nivelul structurilor de financiar, contabilitate şi administrativ, precum şi de tehnologia informației, comunicații și statistică vamală din cadrul Autorității Vamale Române au fost redenumite. Modificarea a vizat exclusiv denumirea funcției, atribuțiile rămânând, în proporție covârșitoare, identice cu cele anterioare”, a precizat magistraților pârâta.
 
Referitor la Ordinul nr. 2423/22.07.2024, Autoritatea Vamală Română apreciază că întrunește cerințele privind temeiurile legale şi de motivare necesare şi suficiente pentru valabilitate. Elementul fundamental al caracterului suficient al motivării actului administrativ este cel al legalității, fiind suficientă motivarea care arată aplicarea legilor în vigoare în momentul adoptării actului, capabilă să explice soluția aleasă de autoritatea publică.
 
„Totodată, a arătat că necomunicarea fișei postului concomitent cu Ordinul președintelui AVR nr. 2423/22.07.2024 nu afectează validitatea actului, nulitatea poate fi acoperită prin îndeplinirea ulterioară a condițiilor impuse de lege, iar fișa postului aferentă funcției publice în care a fost numită prin Ordinul președintelui AVR nr. 2423/22.07.2024 a fost comunicată ulterior înmânării actului administrativ atacat, prin urmare cerințele legale au fost acoperite”, mai specifică Autoritatea Vamală Română.
 
Concluziile instanței
 
În admiterea cererii reclamantei, Tribunalul Constanța a avut în vedere faptul că actul emis de AVR nu a avut o motivare în spate, ci doar o enumerare a unor dispoziții legale, fără explicații concrete care au stat la baza transformării funcției pe care se afla angajata.
 
Alte aspecte reținute pe fond au constat în:

 
Pe baza lipsei motivării actului atacat și a neconcordanței dintre funcție și atribuții, instanța a constat că reclamantei i s-a cauzat o vătămare și de aceea, a recurs la admiterea cererii.
 
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Dosarul „Mita din Portul Agigea” Lovitură de teatru în dosarul vameșilor. Tribunalul a anulat probele strânse de polițiștii DGA și a dispus excluderea lor din dosar