Administraţia Prezidenţială, mişcare de ultim moment Decretul prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, suspendat

Administraţia Prezidenţială a contestat decizia Curţii de Apel Bucureşti, din 31 ianuarie, prin intermediul căreia a fost suspendat decretul prezidenţial prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă. Drept urmare, acţiunea Administraţiei Prezidenţiale va fi trimisă spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, instanţă care va lua o decizie definitivă. Începând cu data de 1 februarie 2019, prin ordin al ministrului Apărării Naţionale, a fost împuternicit pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţiei generalul-locotenent Laurian Anastasof.
 

Date oficiale din dosar

 
Prin cererea înregistrată la 14 ianuarie, reclamantul Ministerul Apărării Naţionale a chemat în judecată pe pârâţii Preşedintele României şi Administraţia Prezidenţială, solicitând:
1. suspendarea executării Decretului nr. 1.331 din 28 decembrie 2018 privind prelungirea mandatului şefului Statului Major al Apărării, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1117/29.XII. 2018, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
2. Anularea Decretului nr. 1.331 din 28 decembrie 2018, întrucât a fost emis cu exces de putere, cu încălcarea normelor juridice care prevăd condiţiile cumulative obiective de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării.
 
În motivare, judecătorul Vasile Bicu, de la Curtea de Apel Bucureşti, învestit cu soluţionarea dosarului, precizează, printre altele, că instanţa a apreciat că „există o îndoială serioasă asupra legalităţii Decretului nr. 1331/2018, deoarece nu au fost respectate condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006“.
 
„Potrivit textului de lege menţionat, şeful Statului Major al Apărării este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. Decretul nr. 1331/28.12.2018 de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării a fost emis fără a avea la bază propunerea ministrului Apărării Naţionale şi nici avizul prim-ministrului“, conform motivării.
 
„Chiar dacă textul de lege menţionat nu menţionează expres condiţiile propunerii ministrului Apărării Naţionale şi avizul prim-ministrului pentru prelungirea mandatului, aceste condiţii rezultă din: principiul simetriei actelor juridice, potrivit căruia condiţiile de validitate cerute de lege se aplică nu numai la momentul emiterii (încheierii) actului juridic, ci şi la momentul prelungirii efectelor sale juridice; interpretarea gramaticală şi teleologică a art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006“.
 
„Legiuitorul nu a mai menţionat expres, din nou, condiţiile propunerii ministrului Apărării Naţionale şi avizul prim-ministrului şi pentru prelungirea mandatului, deoarece în cuprinsul aceluiaşi alineat a făcut-o în privinţa numirii. Repetarea aceloraşi condiţii în cuprinsul aceleiaşi fraze ar fi afectat acurateţea exprimării legiuitorului. Dacă legiuitorul ar fi dorit să nu impună cele două condiţii menţionate în cazul prelungirii mandatului, ar fi prevăzut posibilitatea prelungirii mandatului într-un paragraf ulterior, cu menţionarea expresă a faptului că nu se mai cer îndeplinirea condiţiilor propunerii ministrului Apărării Naţionale şi avizul prim-ministrului. Dar, în situaţia în care a reglementat atât numirea şefului de Stat Major al Apărării pe o perioadă de 4 ani, cât şi prelungirea mandatului cu până la un an, legiuitorul a dorit să se aplice ambelor instituţii (numirea şi prelungirea mandatului) aceleaşi condiţii. Nu a mai prevăzut expres aceste condiţii şi în cazul prelungirii mandatului, deoarece acestea sunt subînţelese din reglementarea lor prin acelaşi alineat (chiar aceeaşi frază)“.
 
„Neîndeplinirea acestor două condiţii pentru prelungirea mandatului şefului de Stat Major al Apărării rezultă în urma unei examinări sumare a cauzei, examinare ce poate fi realizată în cadrul cererii de suspendare. În privinţa condiţiei prevenirii unei pagube iminente, potrivit art. 2 lit. ş) din Legea nr. 554/2004, prin pagubă iminentă se înţelege „prejudiciul material, viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau serviciu public”. Curtea apreciază că încălcarea legii cu ocazia prelungirii mandatului şefului de Stat Major al Apărării creează o perturbare previzibilă gravă a funcţionării Armatei, în condiţiile în care, pe de o parte, şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, iar, pe de altă parte, mandatul de şef de Stat Major al Apărării este deţinut în mod nelegal de o persoană, care va exercita nelegal atribuţiile legale recunoscute acestei funcţii, luând cunoştinţă, printre altele, de informaţii clasificate «secret de stat» sau secret de «serviciu»“, conform motivării.
 
„Este neîntemeiată afirmaţia pârâtei că Armata rămâne fără conducere, în condiţiile în care locţiitorul şefului Statului Major al Apărării exercită conducerea până la numirea altui şef de Stat Major al Apărării. Din aceste motive, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite în parte cererea de suspendare şi va dispune suspendarea executării Decretului nr. 1331/2018 până la pronunţarea instanţei de fond. Admiterea în parte a cererii de suspendare se datorează faptului că s-a dispus suspendarea executării Decretului nr. 1331/2018 până la pronunţarea instanţei de fond, conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, şi nu până la data soluţionării definitive a cererii de anulare a Decretului nr. 1331/2018, aşa cum a solicitat reclamantul prin cererea de chemare în judecată“, se mai arată în motivarea judecătorului Vasile Bicu, de la Curtea de Apel Bucureşti.
 
Sursa text: rolii.ro