Paradox în învățământ Zeci de mii de candidați la titularizare, dar școlile duc lipsă de profesori de fizică, maiștri și IT-iști

Sistemul de învățământ din România se confruntă cu o situație paradoxală: zeci de mii de persoane se înscriu anual la concursul de titularizare, însă anumite posturi rămân fără profesori calificați. Ministrul Mihai Dimian arată că problemele sunt întâlnite în special la fizică, informatică și în învățământul tehnologic.

Într-un interviu acordat Digi24.ro, ministrul a explicat că, la nivel general, concurența pentru intrarea în sistem este ridicată, dar există decalaje mari pe anumite specializări.

Patru-cinci candidați pentru fiecare post scos la concurs

Mihai Dimian a atras atenția că situația personalului din educație trebuie analizată în contextul dimensiunii sistemului, care numără aproximativ 300.000 de angajati (preuniversitar și universitar), și al fluctuațiilor firești de personal (pensionări, schimbări de carieră), potrivit stiripesurse.ro.

Anual, aproximativ 40.000 de candidați se înscriu la concursul de titularizare, pe mai puțin de 10.000 de posturi scoase la concurs, rezultând o medie de patru-cinci candidați pe un loc.

Fizica și școlile de meserii, printre zonele cu probleme
Numărul mare de candidați nu garantează acoperirea tuturor catedrelor. Deficitul este concentrat în discipline specifice unde nu se ocupă posturile scoase la concurs, fiind necesară apelarea la pensionari:

• Fizică;
• Zona tehnologică (unde este nevoie de maiștri);
• Informatică.

Ministrul speră ca blocajul din IT să aducă specialiști către școli
Mihai Dimian consideră că încetinirea angajărilor și stagnarea din domeniul IT privat ar putea avea un efect favorabil pentru învățământ. În acest context, mai mulți specialiști ar putea deveni interesați de posturile din educație, contribuind la acoperirea necesarului de personal calificat din informatică și din domeniile tehnice.


PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.