Interviu online cu Elena Draica, avocat în Baroul Constanţa Ai fost amendat de Poliţie şi vrei să conteşti procesul-verbal de contravenţie? Iată ce ai de făcut!

Elena Draica, avocat în Baroul Constanţa, a explicat vineri, 27 septembrie, în cadrul unui interviu online pe https://www.ziuaconstanta.ro/, care sunt paşii de urmat în cazul în care vrei să ataci în instanţă un proces-verbal de contravenţie. De asemenea, Elena Draica a mai arătat că orice persoană sancţionată are dreptul de a formula în instanţă plângere contravenţională împotriva procesului-verbal, în termen de 15 zile de la momentul înmânării sau comunicării actului.
 
„Cu privire la aceste termen aş dori să atrag atenţia asupra modalităţii în care el se calculează. Am întâlnit în practică situaţia în care persoane sancţionate au calculat termenul fără a lua în considerare zilele de weekend din interiorul termenului de 15 zile, introducând tardiv plângerea contravenţională. Astfel, este bine de ştiut faptul că termenul se calculează fără a fi luate în considerare ziua în care a fost comunicat/înmânat procesul-verbal şi ziua în care se împlineşte termenul“, a mai spus Elena Draica, avocat în Baroul Constanţa.
 
Întrebările redacţiei:
 
1. Care este cadrul legislativ general referitor la contravenţii?
 
Actul normativ care reglementează regimul juridic al contravenţiilor este Ordonanţa de Guvern (O.G.) nr. 2/2001. Această ordonanţă prevede mai multe aspecte legale, cu un caracter general, în raport de orice tip de contravenţie care este constatata si, in raport de care, se aplică o sancţiune. Cu titlu de exemplu, actul normativ reglementează forma procesului-verbal, indicând elementele obligatorii ce trebuie să le cuprindă, termenul în care pot fi aplicate sancţiunile contravenţionale si termenul în care trebuie comunicat procesul-verbal, mijlocul procedural prin care pot fi contestate procesele-verbale, sancţiunile ce intervin în ipoteza în care nu sunt respectate rigorile prevăzute de ordonanţă.
 
Acest act normativ a suferit mai multe modificări, ultimele fiind aduse prin Legea 203/2018. Dintre acestea se impun a fi subliniate: modificarea termenului în care contravenientul poate achita amenda la jumătatea cuantumului cu care a fost sancţionat: de la 48 de ore, cum era reglementat anterior, la 15 zile de la comunicarea sau înmânarea procesului-verbal, dar şi nulitatea procesului-verbal determinată de lipsa menţionării C.N.P.-ului contravenientului.
 
2. Cine este competent să constate săvârşirea contravenţiilor şi să aplice sancţiuni?
 
În general, dar şi în special, în referire la contravenţiile rutiere.
Dacă O.G. 2/2001 prevede cadrul general în materia contravenţiilor, faptele contravenţionale, în sine, sunt prevăzute în numeroase acte normative. Contravenţiile se constată de către persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, persoane denumite agenţi constatatori.
 
Contravenţiile rutiere sunt cuprinse în OUG 195/2002, poliţistul rutier sau cel de frontieră fiind cel competent să constate contravenţiile reglementate de acest act normativ. Cu toate acestea, în temeiul Legii nr. 155/2010, şi poliţiştii locali au anumite atribuţii în domeniul rutier, însă acestea sunt limitate, în sensul că ei pot constata contravenţii şi aplica sancţiuni doar pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staţionarea, parcarea autovehiculelor şi accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staţionate neregulamentar.
 
3. Care sunt elementele obligatorii pe care un proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor trebuie să le cuprindă astfel încât acest act să fie legal întocmit?
 
Această întrebare îşi găseşte răspunsul în prevederile art. 16 din O.G. 2/2001. Fără a reda textul de lege indicat, procesul-verbal trebuie să cuprindă elemente, informaţii referitoare la datele de identificare ale contravenientului, numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator, data şi locul în care procesul verbal este încheiat, descrierea faptei reţinute, cu indicarea elementelor circumstanţiale, temeiul legal ce stă la baza aplicării contravenţiei, termenul de exercitare a căii de atac, instanţa la care se depune plângerea, dar şi posibilitatea şi condiţiile de plată a amenzii la jumătate.
Dacă vorbim despre contravenţiile rutiere care au avut ca urmare producerea unui accident, în mod obligatoriu procesul-verbal trebuie să indice şi societatea de asigurări.
 
Este important de subliniat şi că, iar cu privire la acest aspect voi reda conţinutul art. 17 din O.G. 2/2001, ”lipsa uneia dintre menţiunile privind numele şi prenumele agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.” În atare condiţii, orice proces-verbal care nu cuprinde aceste elemente obligatorii va fi lovit de nulitate absolută, în sensul că procesul-verbal nu va putea produce efecte. Această nulitate poate fi constatată de instanţă, în urma promovării unei plângeri contravenţionale.
 
Desigur că este sancţionată şi lipsa celorlalte elemente, însă faţă de aceasta contravenientul trebuie să facă dovada existenţei unei vătămări.
Publicul trebuie să cunoască şi faptul că la momentul întocmirii procesului-verbal, contravenientul are dreptul de a formula obiecţiuni. Acest drept nu îl obligă să şi semneze procesul verbal de contravenţie. În cazul în care contravenientul refuză să semneze, deopotrivă şi în cazul în care contravenientul nu se află de faţă sau nu poate semna, agentul constatator va consemna împrejurarea incidentă în cuprinsul actului, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor.
În cazul în care există un refuz de semnare a actului şi procesul-verbal nu este înmânat, actul va fi comunicat poştal, cu aviz sau prin afişare, la domiciliul/sediul contravenientului, procedură ce se realizează, obligatoriu, în prezenţa unui martor.
 
Cu privire la comunicarea procesului-verbal, aceasta trebuie să se realizeze în termen de cel mult 2 luni de la momentul întocmirii actului şi într-una din modalităţile redate anterior. Contrar, executarea sancţiunii aplicate se prescrie, iar contravenientul nu mai poate fi obligat să plătească amenda aplicată, dacă vorbim despre o astfel de sancţiune. Această apărare cu privire la sancţiunea prescripţiei executării poate fi opusă inclusiv pe calea plângerii contravenţionale.
 
Ar mai fi necesar să subliniem un aspect important care are legătură tot cu un termen, de data aceasta termenul în care poate fi aplicată o sancţiune contravenţională, anume termenul de 6 luni de la data săvârşirii contravenţiei. Dacă acest termen nu este respectat, dreptul de a aplica sancţiunea se prescrie. În cazul în care vorbim de contravenţii continue, caracterizate de încălcarea obligaţiei care se prelungeşte, termenul curge de la momentul încetării săvârşirii faptei.
 
4. Cum poate fi contestat/atacat în instanţă un proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor?
 
Orice persoană sancţionată are dreptul de a formula în instanţă plângere contravenţională împotriva procesului-verbal, în termen de 15 zile de la momentul înmânării sau comunicării actului. Cu privire la aceste termen aş dori să atrag atenţia asupra modalităţii în care el se calculează. Am întâlnit în practică situaţia în care persoane sancţionate au calculat termenul fără a lua în considerare zilele de weekend din interiorul termenului de 15 zile, introducând tardiv plângerea contravenţională. Astfel, este bine de ştiut faptul că termenul se calculează fără a fi luate în considerare ziua în care a fost comunicat/înmânat procesul-verbal şi ziua în care se împlineşte termenul. Numai în măsura în care ultima zi cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.
 
Instanţa competentă a soluţiona plângerile contravenţionale este judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. Însă, chiar şi în cazul în care plângerea se introduce la o instanţa necompetentă, aceasta nu va avea ca rezultat respingerea demersului judiciar, ci declinarea cauzei în favoarea instanţei competente.
 
Nu în ultimul rând, prin acest demers judiciar, petentul (persoana care formulează plângerea) poate solicita atât anularea procesului-verbal, în ipoteza în care există motive de nelegalitate sau netemeinicie, dar poate solicita şi înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea avertismentului, dacă, prin raportare la circumstanţele cauzei, s-ar putea concluziona un pericol social redus în raport de fapta reţinută.
 
5. Ce efecte produce, în plan juridic, formularea unei plângeri contravenţionale? În general, dar şi în special, în referire la contravenţiile rutiere.
 
Prin introducerea plângerii contravenţionale este suspendată executarea sancţiunii contravenţionale aplicate, în sensul că procesul-verbal nu va mai produce efecte până la momentul soluţionării definitive a cauzei.
Referitor la sfera contravenţiilor rutiere, cred ca cei mai mulţi sunt interesaţi să afle ce se întâmplă cu sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce. Astfel, contravenienţii trebuie să cunoască faptul că, odată cu introducerea plângerii contravenţionale, în măsura în care se vor prezenta, personal sau prin reprezentant legal, la unitatea de poliţie din care face parte agentul constatator, cu dovada formulării acţiunii în instanţă, permisul de conducere le va fi restituit.
 
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm a aduce la cunoştinţa publicului ce se întâmplă în cazul în care contravenienţii şi-au exercitat dreptul de a conduce în intervalul în care plângerea contravenţională a fost soluţionată, însă, în final, demersul judiciar este respins.
În această situaţie, conform prevederilor OUG 195/2002, contraveninentul este obligat să predea permisul de conducere, chiar şi prin servicii de curierat, sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce producându-şi efectele din ziua imediat următoare predării. Atenţie, însă! În situaţia în care obligaţia de predare a permisului nu va fi îndeplinită în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care se respinge plângerea, durata de suspendare a dreptului de a conduce se va majora cu alte 30 de zile.
 
Deopotrivă, faptul că nu veţi preda permisul de conducere în cele 30 de zile, nu înseamnă că vă păstraţi dreptul de a conduce, ci că săvârşiri infracţiunea de conducere a unui vehicul având dreptul de a conduce suspendat, infracţiune ce se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, amendă penală de data aceasta.
 
6. Ce garanţii le sunt recunoscute persoanelor sancţionate contravenţional care înţeleg să uzeze de procedura plângerii contravenţionale? Exista vreo punte de legătură între procesele ce se desfăşoară în materia contravenţiilor şi cele care se desfăşoară în materia penalului, din perspectiva drepturilor şi garanţiilor ce trebuie recunoscute contravenienţilor (persoanelor sancţionate)?
 
Da, există o punte de legătură, prin raportare la reglementările şi jurisprudenţa CEDO. Astfel, acuzaţiile din materia contravenţiilor sunt asimilate acuzaţiilor în materie penală. În aceste condiţii, aşa cum s-a pronunţat în mod constant Curtea Europeană a Drepturilor Omului, petentului contravenient trebuie sa i se recunoască garanţiile specifice în materie penala, consacrate de art. 6 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului.
 
O astfel de garanţie este prezumţia de nevinovăţie, dar în acelaşi timp trebuie arătat şi faptul că procesul-verbal de constatare şi sancţionare se bucură de o prezumţie de legalitate. Cele două prezumţii nu se înlătură reciproc, ele coexistă în procesul având ca obiect judecarea plângerii contravenţionale şi, împreună, impun un anumit echilibru în materia probaţiunii.
 
Totodată, nu trebuie uitat nici principiul unicităţii răspunderii, în sensul că nici o persoană nu poate fi sancţionată de două ori pentru aceeaşi faptă, chiar şi în condiţiile în care fapta săvârşită ar putea primi atât o calificare contravenţională cât şi o calificare din sfera ilicitului penal.
 
7. Cât poate dura (aproximativ) judecata într-un dosar în care un cetăţean sancţionat de Poliţia Rutieră ori Poliţia Locală contestă în instanţă procesul-verbal?
 
Pentru început trebuie analizat ce presupune, în concret, judecarea unei plângeri contravenţionale. Procedural, o astfel de cauză se poate judeca în două faze: fond (judecata în primă instanţă) şi apel (judecata în calea de atac). Începând cu anul 2013, moment la care a intrat în vigoare actualul Cod de Procedura Civilă, acţiunile/cererile de chemare în judecată nu mai primesc automat primul termen de judecată. Justiţiabilii, în general, se sperie de acest lucru, însă nu vorbim de un timp mort. Cererile urmează parcursul unei proceduri de regularizare, procedură în care se asigură timbrajul, se comunică cererea de chemare în judecată către pârât, se formulează de către pârât întâmpinare care, la rândul ei, se comunică reclamantului. Se poate formula, inclusiv, răspuns la întâmpinare. La finele acestei proceduri va fi fixat şi primul termen de judecată. Fixarea primului termen de judecată, ca medie, poate avea loc şi la un interval de 2 sau 3 luni de la momentul depunerii acţiunii în instanţă.
 
De la acest moment, durata de soluţionare a dosarului depinde foarte mult de probatoriul ce urmează a fi administrat. În funcţie de contravenţia rutieră ce face obiectul cauzei, poate fi administrată doar proba cu înscrisuri, ceea ce va duce la o soluţionare mai rapidă a cauzei sau pot fi administrate inclusiv proba testimonială (martori) şi proba cu expertiza tehnică, probe care prelungesc durata de soluţionare.
 
După momentul soluţionării pe fond, în funcţie de soluţia pronunţată şi de interesul fiecărei părţi, hotărârea poate fi atacată, urmând calea de atac a apelului.