Proiect de punere în valoare a Bisericii Armenești „Sfânta Maria” din Peninsulă Primăria Constanța a emis Certificatul de Urbanism pentru lăcașul de cult monument istoric

Centrul istoric al Constanței se pregătește pentru o nouă intervenție de restaurare și valorificare arhitecturală a uneia dintre cele mai reprezentative clădiri de patrimoniu din zona Peninsulei. Municipalitatea a emis actul urbanistic necesar demarării procedurilor de obținere a autorizației de construire pentru Biserica Armenească „Sfânta Maria”.

Conform datelor oficiale ale municipalității, la data de 22 octombrie 2026, a fost eliberat Certificatul de Urbanism nr. 2255 la solicitarea Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România.

Refuncționalizarea monumentului istoric și condițiile impuse de municipalitate

Documentul urbanistic (valabil 12 luni, până la data de 22 octombrie 2027) are drept scop obținerea autorizației de construire pentru „Lucrări de refuncționalizare și punere în valoare a clădirii actualului lăcaș de cult - fosta școală - monument istoric - Biserica Armenească Sfânta Maria” (imobil situat pe Strada Callatis nr. 1, nr. cadastral 237689).

Primăria Municipiului Constanța face însă o precizare urbanistică clară în conținutul documentului: certificatul NU poate fi utilizat pentru construirea unui nou lăcaș de cult pe proprietatea din strada Callatis nr. 1, întrucât pentru eventuale construcții noi în această zonă protejată este obligatorie întocmirea și aprobarea prealabilă a unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD).

Un monument istoric de Clasa A cu o istorie fascinantă în Peninsulă

Biserica Armenească „Sfânta Maria” este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice de valoare națională (Clasa A, cod LMI CT-II-m-A-02794). Povestea imobilului de pe strada Callatis se împletește strâns cu istoria comunității armene din Dobrogea:

• Teren donat în 1880: După ce prima biserică din lemn a comunității fusese ridicată aproape de malul mării, în anul 1880 Primăria Constanța a donat un teren de 1.300 mp în mahalaua Cealic pentru construcția unei școli și a unui spațiu de cult. Clădirea școlii a fost finalizată în perioada 1880-1881, fiind o ctitorie a comunității sprijinită de Nazaret Torosian.

• Mutarea lăcașului în clădirea școlii: În anul 1940, vechea biserică de lemn a fost distrusă de un incendiu devastator. Slujbele au fost mutate la etajul I al clădirii școlii (în fosta sală de festivități), iar din anul 1948, pe fondul scăderii numărului de elevi, biserica a preluat integral întreaga clădire.

• Refugiul din interbelic: Comunitatea armeană din Constanța a crescut spectaculos de la 175 de persoane în 1881 la peste 3.750 de membri în perioada interbelică, după ce sute de familii s-au refugiat la malul mării în urma masacrelor din Imperiul Otoman din 1915.

• Elemente arhitecturale unice: În anul 1990, clădirii i-a fost adăugată clopotnița dreptunghiulară specific armenească, proiectată de arhitectul Dan Rusovan. Interiorul este deosebit prin lipsa picturilor murale clasice, pereții fiind decorați cu icoane de mari dimensiuni (multe realizate de pictorul Haig Azarian), completate de vitralii specifice artei medievale armenești și un altar deschis. Ultimele renovări majore de la exterior și interior au fost realizate între anii 1990-2002 sub îndrumarea preotului Avedis Mandalian.

Noul proiect inițiat de Arhiepiscopia Bisericii Armene din România va asigura conservarea, refuncționalizarea și punerea în valoare a acestei bijuterii arhitecturale din zona veche a orașului.