Situație critică în Franța Criza din România este de nivel inferior față de ceea ce s-a acumulat la Paris. Sistemul riscă să facă o implozie cu efecte dintre cele mai grave

Finanţele publice ale Franţei se vor deteriora puternic până la sfârşitul deceniului dacă autorităţile nu iau rapid măsuri pentru limitarea cheltuielilor, potrivit unui raport independent comandat de guvern, citat de Reuters.

O criză similară, dar la un alt nivel, resimte și România, pentru că avem aceleași probleme legate de datoria publică și deficitul bugetar în creștere.
 

Deficitul bugetar și datoria publică a Franței vor exploda

Raportul, realizat de economiştii Xavier Jaravel, Xavier Ragot, Jean-Luc Tavernier şi Natacha Valla, estimează că deficitul bugetar ar putea creşte de la 5,0% din PIB în 2026 la aproape 7% din PIB în 2030, în lipsa unor măsuri de corecţie. În acelaşi timp, datoria publică ar urma să urce de la 118% din PIB la peste 130% din PIB până la sfârşitul deceniului, potrivit stiripesurse.ro.

Studiul a fost comandat în luna mai de ministrul francez al Finanţelor, Roland Lescure, şi va constitui baza dezbaterilor privind bugetul pe 2027, care vor începe în Parlament în luna octombrie, înaintea alegerilor prezidenţiale din 2027.

Economiştii avertizează că povara datoriei publice, care se ridică deja la aproximativ 3.500 de miliarde de euro, riscă să crească accelerat, deoarece costurile de împrumut ale statului evoluează mai rapid decât economia.

Franța are nevoie de o consolidare fiscală

Potrivit raportului, cheltuielile anuale cu plata dobânzilor la datoria publică vor urca de la 78 de miliarde de euro în 2026 la 124 de miliarde de euro în 2030, pe măsură ce obligaţiunile emise în perioada dobânzilor foarte scăzute vor fi refinanţate la costuri mai ridicate.

Pentru stabilizarea raportului dintre datorie şi PIB în următorul mandat prezidenţial, Franţa ar avea nevoie de o consolidare fiscală cumulată de 126 de miliarde de euro până în 2032, estimează autorii raportului.

Ei avertizează că amânarea măsurilor până după alegerile prezidenţiale din 2027 ar impune ajustări bugetare mult mai dure ulterior şi ar putea afecta încrederea investitorilor.
În locul unor reduceri generale ale cheltuielilor, raportul recomandă reforme structurale ţintite şi propune reanalizarea mecanismului prin care unele prestaţii sociale şi pensii sunt indexate automat cu inflaţia.